Hristos a Înviat! Credincioșii de rit ortodox și greco-catolic celebrează, duminică, Paștele, cea mai veche și mai importantă sărbătoare a creștinătății, care a adus omenirii speranța mântuirii și a vieții veșnice, prin sacrifiul lui Iisus Hristos. Sâmbătă seară, la ceremonia de primire a Sfintei Lumini, Patriarhul Daniel a adresat un apel la imunizare, arătând că "este un pas spre o posibilă redeschidere a pelerinajelor".

Sfânta Lumină de la Mormântul Sfânt din Ierusalim, adusă de părintele arhimandrit Teofil Anăsătosoaie, superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, a ajuns sâmbătă după amiază la Bucureşti, fiind preluată de o delegație a Patriarhiei Române, la Aeroportul Otopeni. Potrivit Digi24.ro, este al 12-lea an consecutiv în care Sfânta Lumină este adusă în România, tradiţia fiind instituită de Patriarhul Daniel în anul 2009.

Considerată un miracol al Ortodoxiei, Lumina Sfântă s-a aprins la Sfântul Mormânt din Ierusalim sâmbătă, în jurul orei 13.55. Patriarhul Ierusalimului a împărțit-o cu credincioșii. Potrivit credinței ortodoxe, aprinderea luminii sfinte este un miracol divin, care se întâmplă în fiecare an în sâmbăta Paștilor. De la Ierusalim, flacăra a plecat cu avionul către țările cu comunități creștin-ortodoxe. Fiecare patriarhie națională se ocupă apoi cu distribuirea mai departe către biserici, pentru ca la miezul nopții să fie împărțită credincioșilor.

Astfel a fost adusă și în România, ocazie cu care a fost organizată, ca de obicei, o ceremonie specială.

Imunizare pentru pelerinaje

La această ceremonie, de primire a Sfintei Lumini, de la Catedrala Patriarhală, Patriarhul Daniel a avut un mesaj special pentru credincioși. Potrivit Digi24.ro, patriarhul a spus că intrarea mai multor credincioşi în Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim a fost posibilă şi datorită faptului că în Israel, ca urmare a vaccinării unui procent foarte mare din populaţie, au fost relaxate măsurile. 

"Este un pas spre o posibilă redeschidere a pelerinajelor", a spus Patriarhul cu referire la vaccinare.

"Începând cu 23 mai, sperăm şi noi să putem trimite din nou grupuri de pelerini, desigur, de preferinţă pelerinii vaccinaţi, care să reia vizitele, pelerinajele în Locurile Sfinte. Ne rugăm Preasfintei Treimi ca să ne învrednicească să ne bucurăm din nou de pelerinajele în Locurile Sfinte din Ţara Sfântă, dar şi aici la noi acasă să fim mai aproape unii de alţii şi să putem să mulţumim mai mult lui Dumnezeu pentru darul vieţii şi pentru darul sănătăţii, pentru că această pandemie, această molimă universală ne-a arătat cât de mult depindem noi de darul vieţii şi al sănătăţii, care vin de la Dumnezeu, dar pe care noi trebuie să le protejăm şi să le cultivăm", a mai spus Patriarhul Daniel, conform Digi24.

După cum se știe, sărbătoarea Paștelui marchează amintirea vie a patimii, morții și Învierii lui Iisus Hristos. După cum spunea părintele Arsenie Boca, Învierea este „singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi”.

Hristos a înviat!

După trei zile de doliu, în care în biserici s-a auzit doar toaca, nu și clopotele, preoții au ieșit, la miezul nopții din altare, cântând „Hristos a Înviat”.

În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere a început în jurul orei 23 în interior. Potrivit tradiției, la miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul "Veniţi de luaţi Lumină!". De obicei, lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paști. După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând "Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le". Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 3.

Anul trecut, Ordonanțele Militare emise de autorități în contextul stării de urgență, au interzis prezența credincioșilor în biserici, însă anul acesta lucrurile s-au schimbat.

Credincioșii au avut voie să meargă la biserică, bineînțeles, cu respectarea măsurilor de siguranță în contextul pandemic. Ba mai mult, special pentru noaptea de Înviere, autoritățile au permis celor care merg la biserici să circule fără declarațiile pe proprie răspundere, până la 5 dimineața.

Sărbătoarea bucuriei

Sărbătoarea Paştelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul "Hristos a înviat!", la care se răspunde cu "Adevărat a înviat!".

Sărbatoarea este precedată de o perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, şi se sfârşeşte în Sâmbăta Mare.

La câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim (duminica Floriilor), Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente a avut loc în numai o săptămână, cea a Patimilor, care precede Învierea. Începând din Joia Mare, clopotele au încetat să mai bată, în locul lor auzindu-se doar toaca. În noaptea de Înviere, clopotele bat din nou pentru prima oară.