Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 15 octombrie, recursurile Guvernului și Ministerului Finanțelor în procesul deschis chiar de instanța supremă pentru asigurarea banilor necesari achitării restanțelor salariale din Justiție.
Decizia este definitivă și executorie, iar miza depășește 5,2 miliarde de lei, aproximativ un miliard de euro, potrivit sumelor detaliate de SpotMedia.
Executivul are la dispoziție 10 zile pentru a începe demersurile de alocare a fondurilor, a explicat pentru HotNews purtătorul de cuvânt al ÎCCJ.
ÎCCJ și-a dat singură dreptate
Prin soluția pronunțată joi, instanța supremă a menținut sentința din 5 mai a Curții de Apel București, care obliga Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile pentru drepturile salariale restante scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară.
Totodată, potrivit minutei, ÎCCJ a respins ca inadmisibilă cererea Guvernului de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Înalta Curte a deschis procesul în calitate de instituție responsabilă de bugetul instanțelor judecătorești. Recursul a fost soluționat tot la ÎCCJ deoarece, potrivit Legii contenciosului administrativ, aceasta judecă recursurile împotriva sentințelor pronunțate în această materie de curțile de apel.
Potrivit HotNews, hotărârea menținută prevede penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a explicat pentru publicație ce presupune termenul stabilit de instanță: „În termen de 10 zile, Guvernul trebuie să înceapă procedura de conformare voluntară pentru stingerea datoriilor. Adică, să înceapă demersurile de alocare a acestor bani”.
La solicitarea jurnaliștilor din presa centrală, purtătoarea de cuvânt a Guvernului interimar Bolojan, Ioana Dogioiu, a transmis o precizare, arătând că Executivul actual nu poate aloca sumele. „Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară deci nu poate aloca suma”, a transmis Dogioiu.
Cum s-a adunat datoria
Conform analizei SpotMedia, necesarul bugetar invocat în proces este de 5.223.970.000 de lei: aproximativ 4,014 miliarde reprezintă drepturi salariale restante, iar aproape 1,210 miliarde, despăgubiri sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată.
Restanțele provin din recalculări retroactive ale salariilor, recunoscute prin hotărâri judecătorești și ordine administrative. Un mecanism central a fost extinderea unor majorări acordate anumitor categorii din Justiție către alți angajați, în baza principiului egalității de tratament. Disputele au vizat inclusiv baza de calcul a salariilor și aplicarea unor creșteri succesive.
La diferențele neachitate s-au adăugat dobânzi și actualizări cu inflația. Eșalonările și amânările decise de guverne au făcut ca în necesarul pentru 2026 să intre atât plățile anului curent, cât și obligații restante din anii anteriori, arată aceeași publicație.
ÎCCJ își apără demersul
În comunicatul transmis joi, instanța supremă a explicat de ce consideră obligatorie alocarea banilor: „Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia”.
Instituția acuză autoritățile executive că nu și-au îndeplinit obligațiile, deși fondurile fuseseră solicitate, și susține că această conduită a continuat „de o manieră ostentativă sub actualul Guvern”.
ÎCCJ invocă și amploarea litigiilor salariale dincolo de Justiție, afirmând că peste 400.000 de persoane din diferite categorii profesionale au cerut în instanță recunoașterea unor drepturi. „Nu privilegiile sunt în discuție, ci executarea unor drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțele judecătorești”, transmite instanța supremă.
Guvernul a încercat și la CCR
Executivul a contestat și dreptul instanțelor de a-i impune alocări bugetare suplimentare. Premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat CCR, invocând un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.
Pe 7 octombrie, Curtea Constituțională a declarat cererea inadmisibilă. CCR a explicat că nemulțumirile privind legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești trebuie soluționate prin căile de atac prevăzute de lege, procedura conflictului constituțional neputând fi folosită pentru modificarea unei sentințe.
Comunicatul ÎCCJ privind plata restanțelor salariale: