Premierul Ilie Bolojan anunță, vineri după amiaza, într-o conferință de presă organizată la Palatul Victoria, măsurile care ar urma să fie cuprinse în al doilea pachet fiscal și de reducere a cheltuielilor statului.

Pentru aceste inițiative există un acord de principiu din partea reprezentanților partidelor din Guvern, a precizat prim-ministrul. 

Bolojan a anunțat că se lucrează la următoarele măsuri, prin grupuri de lucru specializate. LIVE TEXT:

  • Reforma societăților comerciale în care acționar majoritar este statul: vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor, modificarea indicatorilor de performanță. „Unii s-au instalat pentru câțiva ani pe baza unor indicatori de performanță formali”. / „Vom modifica legislația propunând reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafornarea indemnizațiilor la nivel rezonabil”. 
  • Numărul de societăți care astăzi sunt gestionate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) - să nu mai fie 1.400 - să se reducă „la cele relevante pentru economia românească, care nu pot depăși 200”.
  • „Este evident că n-o să fie o procedură simplă (...) această negociere va putea avea loc dacă oamenii într-adevăr își dau seama că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar în mod evident nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile conducerii sunt net diferențiate față de performanțe” - a spus Bolojan.
  • „Băncile noastre de stat cu management performant, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete, realizează randamente la jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Toate băncile statului” - a spus premierul. El a dat un alt exemplu: „La CFR Călători din total cifră de afaceri, 80% este asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii. În Europa pragul de subvenționare este între 30 și 60%. În România companiile private realizează profit, iar noi suntem în situația în care de abia suntem pe zero, cu 80% subvenție”. 

  • Modificarea legislației fiscale, prin măsuri pentru a ne încasa veniturile, pe componenta de insolvență, cesiune creanțe. „Să ne creștem gradul de încasare. Aici sunt fenomene care s-au acumulat de ani de zile...”. „Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere la ANAF și evident obiiective de performanță cuantificabile. Avem practici neunitare în efectuarea controlului. Acumularea de arierate mari arată că unele societăți au fost protejate în acești ani. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate etc.”. 

  • Reducerea risipei din sistemul de sănătate. „Mă refer la sumele care intră în sistemul de sănătate prin Casa de Sănătate. În urmă cu 10 ani, în 2014, ponderea acestor cheltuieli din veniturile curente ale statului reprezentau 11%, acum au crescut la 14-16%, adică sume mari. În 2021, a fost vorba de 49 de miliarde, 2022 - 54 de miliarde, 2023 - 59 de miliarde, 2024 - 73 de miliarde de lei. „În ultimii ani cheltuielile pe componenta de sănătate sunt mai mari cu cel puțin 10% față de creșterea veniturilor” - a subliniat premierul. El a spus că risipa provine din „cheltuieli de personal extinse de la an la an”. Exemple: Șefii de secții dintr-un spital clinic din România nu sunt numiți de directorii spitalelor, ci Facultatea de Medicină sau Universitatea. De cine credeți că va asculta? Există o limitare de sporuri, de circa 30%, dar spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și Primăria în fondul de salarii și atunci baza la care se aplică este mai mare. Este nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc 90%. Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM-ul. Dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament, cu anumite analize și boli suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari. Pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine... CAS-urile trebuie să-și facă datoria și să verifice. Cât timp nu vedem că deși sumele au crescut într-o dinnamică mare, percepția asupra sistemului nu se îmbunătățește, înseamnă că avem niște probleme acolo... Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control. Ponderea medicamentelor scumpe, inovative este foarte mare. 

  • Avem concedii medicale extinse, cu punți între sărbători, cu un vârf de concedii în acele perioade: „Nu te poți îmbolnăvi programat într-un număr atât de mare...”.

  • În ultimii ani „am socializat cheltuielile și am privatizat câștigurile”. „Casele de sănătate, Ministerul Sănătății, Direcțiile de Sănătate Publică trebuie să treacă de la perspectiva de spectator sau, mai rău, complice, la cea de regulator, la cea de apărător al intereselor cetățenilor.

  • Reforma administrației publice: Impozitarea proprietății; Creșterea capacității administrative: ai datorii, nu poți să primești bani de la stat până nu-ți achiți datoriile. 

  • Descentralizarea: Prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc: primăriile să stabilească o zonă (o stradă, un cartier) unde pe baza unei taxe speciale să stabilească intensitatea unor astfel de afaceri; Să transferăm activele în paragină din țară, dar anumite structuri guvernamentale de frică să nu-și piardă posturile nu au susținut această descentralizare. 

  • Administrații locale eficiente: să renormăm personalul, care să țină cont de numărul de locuitori. „Să redimensionăm acest aparat, să avem servicii la fel de bune, dar cu cheltuieli mai mici. O bună parte din administrație este subvenționată de Guvern. Să avem grile de salarizare maximale” etc.

  • Banii alocați ca sprijin guvernamental să fie direct proporțional cu încasarea impozitelor: Nu te poți aștepta ca Guvernul să-ți subvenționeze lipsa de performanță.  „În aproximativ 2.500 de localități din cele 3.300 - rotunjesc cifrele - din România, dacă Guvernul sau Consiliul Județean nu alocă finanțări, ei nu și pot plăti salariile”. 

  • Pensionarea magistraților. „Avem o pensionare prea rapidă a magistraților. Se pensionează în general la 48 de ani. Cât am fost președinte interimar, 90% dintre pensionările pe care le-am semnat erau la 48 de ani. A fost o singură doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Trebuie să o caut, să-i duc un buchet de flori...”, a spus Ilie Bolojan. Premierul a spus că „este evident că trebuie să creștem perioada după care te poți pensiona la 30-35 de ani”. El susține ca vârsta de pensionare să fie cea standard și în cazul magistraților: „Între 55 și 65 de ani, cel puțin jumătate din această categorie de populație nu lucrează. Atunci când ești mai înțelept și ai experiență mare”. 

  • Nivelul pensiei magistraților: „Astăzi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult din ultimul salariu. De fapt, pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva într-un sistem public asta?” - a întrebat retoric. El a spus: „Eu cred că 80% din salariul net ar fi o prevedere corectă și cinstită”. 

El a adăugat că măsurile prezentate mai sus sunt în lucru și vor fi incluse într-un pachet care va fi prezentat la finalul lunii iulie. 

Sesiunea de întrebări și răspunsuri:

Despre reducerea numărului de parlamentari

Întrebat dacă în pachetele fiscale aflate în lucru există vreo măsură privind reducerea numărului de parlamentari la 300, premierul Ilie Bolojan a spus că „Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari”, dar a subliniat că este vorba despre o decizie care trebuie luată în cadrul coaliției. „Când va fi acest suport și pentru această componentă, vă promit că veți vedea susținere, cel puțin din partea mea”, a declarat el.

Despre reforma administrației publice locale

Pe tema eficientizării aparatului administrativ, Ilie Bolojan a adăugat că se vor stabili norme noi pentru personalul din primării, în funcție de populația reală. „Vor fi probabil primării la care personalul, iertați-mă, fiind umflat, vor trebui să-și reducă personalul. (...) Dar în mod cert, în multe locuri, va fi o reducere de personal.”

Despre posibilitatea comasării localităților, premierul a spus că acest subiect „ar putea să fie discutat la modul serios după ce acest prim pachet este pus în practică” și că, realist, o aplicare ar putea avea loc cel mai devreme în 2028.

Despre acordul în coaliție privind reformele

Întrebat dacă măsurile anunțate sunt agreate la nivelul coaliției, Ilie Bolojan a confirmat: „Există un acord de principiu pentru ele. Grupul de lucru care va fi format săptămâna următoare va lucra pe toate aceste componente.”

Despre calendarul implementării reformelor la societățile de stat

Pe tema reorganizării companiilor cu capital de stat, Ilie Bolojan a spus că legislația va fi aprobată „cel mai târziu în august”, iar efectele vor deveni vizibile progresiv până la finalul anului. „Sunt societăți comerciale la care oamenii care sunt în funcții înțeleg că au sărit peste cal și vor reveni, cred, în termeni civilizați”, a spus premierul.

Despre impozitul pe proprietate și taxa auto

Pe tema modificării impozitului pe proprietate, premierul a explicat că noul calcul se va baza pe valoarea reală a proprietăților și va fi stabilit „pe baza dialogului cu autoritățile publice locale”. Ilie Bolojan a precizat că pachetul cu noile reguli „va fi anunțat până la data de 1 septembrie” și va intra în vigoare de la 1 ianuarie anul viitor.

În ceea ce privește taxa auto pentru mașinile poluante, Bolojan a declarat că aceasta este un jalon din PNRR și că Ministerul Transporturilor urmează să vină cu o propunere concretă în vara aceasta, după care va fi organizată o dezbatere publică.

Despre posibile consultări cu Nicușor Dan

Întrebat dacă s-a consultat în ultimele zile cu președintele Nicușor Dan în privința noilor măsuri, premierul Ilie Bolojan a declarat: „Aceste măsuri au fost discutate la nivel guvernamental, sunt prinse în protocolul de guvernare, sunt parte a programului de guvernare și deci e nevoie să-l punem în practică. Ele, cu cât au suport mai mare din partea partidelor din coaliție, cu atât capacitatea de a le impune în practică este mai mare. Pe componenta de apărare, pe componenta de politică externă lucrăm cu domnul președinte pe competențele care țin de dânsul.”

România are potențial, dar trebuie să oprească risipa

Premierul Ilie Bolojan a susținut că aplicarea pachetului de reforme poate produce rezultate rapide, dacă este însoțită de responsabilitate și disciplină financiară. „Dacă România nu-și mai risipește banii, țara asta are un potențial foarte mare. Dar nu mai trebuie să ne batem joc de banii țării. Dacă reușim asta, veți vedea că lucrurile se echilibrează mai repede decât ne așteptăm.”, a declarat Bolojan.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!