La câteva zile de la învestirea sa în funcția de premier al României, Ilie Bolojan - fost primar al Oradiei și președinte al Consiliului Județean Bihor - a susținut vineri o conferință de presă, în cadrul căreia a vorbit desre eficientizarea administrației publice și posibile măsuri fiscale. Prim-ministrul a folosit exemplul Oradiei pentru a ilustra succesul unor politici de optimizare.
Vorbind despre necesitatea unei gestionări corecte a personalului în sectorul public, Bolojan a subliniat că „în multe zone s-a sărit peste cal, atât din punct de vedere al inventării unor sporuri, a unor stimuli, a unor drepturi, dar și din punct de vedere al extinderii numărului de angajați”.
Pentru a demonstra că se poate lucra „cel puțin la fel de bine cu mai puțini oameni”, premierul a oferit exemplul concret al Poliției Locale din Oradea.
„La poliția locală, de exemplu, există o normă de un polițist la 1.000 de locuitori. În Oradea, care are aproape 200.000 de locuitori, ar fi trebuit să existe 200 de polițiști. Sunt sub 80, de când eram primar. Dar n-ați auzit să fie cel mai murdar oraș, cea mai mare infracționalitate sau alte lucruri. Comparați cu alte orașe... Dar, sigur, am luat niște măsuri corecte”, a declarat Ilie Bolojan.
El a explicat că, în Oradea, Poliția Locală și Poliția Națională și-au împărțit competențele, dar s-a creat un dispecerat comun. „Se știe clar când sună cineva la dispeceratul comun și se trimite exact echipajul care răspunde de această zonă. Nu pleacă doi, se știe cine răspunde. Un calcul mai bun, o optimizare mai bună”, a adăugat Ilie Bolojan.
În contextul eficientizării administrației publice, premierul a spus apoi că nu-și dorește o „vânătoare de vrăjitoare”, ci de o analiză riguroasă a fiecărei instituții.
Tot în prima sa conferință ca prim-ministru, Bolojan a mai menționat Oradea în alte două contexte.
Întrebat despre transferurile de personal între instituțiile publice, care se întâmplă atunci când se fac reduceri dintr-o instituție, Bolojan a spus că știe că există astfel de cutume, dar că asta nu înseamnă că reducerile nu trebuie făcute: „Dacă personalul care s-a redus de la Primăria Oradea s-a dus la agenția de muncă, la ITM sau la alte structuri, e de vină primarul că a făcut reducerea sau sunt de vină alții că au ținut rezerva de posturi vacante?”.
În fine, el a menționat în trecere Oradea când a vorbit despre prioritizarea investițiilor. El a exemplificat că mai toate orașele vor stadioane mari, pe care le consideră necesare, dar că și în acest caz ar trebui făcute analize atente, ba chiar ar putea fi introdus un sistem de cofinanțare (de 15-25%) din partea UAT-urilor beneficiare.
„Altfel, fiecare o să spună că trebuie în vestul României un stadion la Oradea, de exemplu, sau alții o să vrea în sud-est la Constanța. Dar dacă se pun condiții corecte și cinstite, pentru cine este important va veni cu o cofinanțare”, a explicat Bolojan, sugerând că acest sistem ar duce la o dimensionare mai realistă a proiectelor și la o utilizare mai eficientă a fondurilor publice.
Amintim că Oradea are un proiect de stadion cu 16.000 de locuri, aprobat de CNI pentru finanțare și aflat în faza de licitație. Primarul Oradiei, Florin Birta, a spus joi într-o conferință de presă că, cel mai probabil însă, lucrările ar urma să înceapă în partea a doua a anului 2026, iar municipalitatea va fi nevoită să cofinanțeze proiectul cu circa 10%.