Premierul interimar Ilie Bolojan se află luni la Oradea, unde, după declarațiile legate de inaugurarea pasajelor subteran și suprateran de pe Calea Aradului, a fost întrebat despre mult discutata sa întâlnire, de la finalul săptămânii trecute, cu președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu.
Prim-ministrul a spus că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”, dând de înțeles că s-au discutat lucruri administrative, nu cauze.
„De multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un astfel de caz, în care se aplică această schemă. Atunci când ocupi o funcție publică, ai, în mod evident, întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor și companiilor, pentru a rezolva probleme”, a răspuns Ilie Bolojan întrebării jurnaliștilor pe această temă.
El a exemplificat cu întâlniri pe care le-a avut de-a lungul anilor, din diferitele funcții de conducere pe care le-a ocupat, cu reprezentanți ai sistemului de justiție.
„Atunci când eram primar al Oradiei și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină proiectul în CTE-ul interministerial. Cineva trebuia să rezolve problemele privind racordurile la utilități, astfel încât să se poată lucra în paralel. Sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a continuat prim-ministrul.
„Atunci când eram președinte al Consiliului Județean, am avut din nou întâlniri pentru a rezolva probleme. Îmi aduc aminte că Parchetul dorea să-și facă un sediu și am avut întâlniri cu reprezentanții conducerii Parchetului. Am identificat un teren și l-am pus la dispoziția lor pentru a-și construi sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Așa este și în astfel de cazuri, iar mai mult de atât nu are rost să vă spun”, a încheiat Bolojan.
Cum a izbucnit controversa
Controversa a izbucnit vineri, 14 august, după ce site-ul Știripesurse.ro a relatat că Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu s-au întâlnit în biroul președintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Întrevederea nu fusese anunțată public, iar inițial nu au fost oferite informații despre subiectele discutate.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a asociat întâlnirea cu faptul că CCR urma să reia luni dezbaterile asupra sesizărilor privind noua lege a integrității, contestată de 27 de senatori PNL și USR, precum și, separat, de președintele Nicușor Dan.
„Întâlnirea de taină din biroul președintelui Senatului pentru salvarea lui Fritz. Ce a căutat azi președinta CCR în biroul domnului Abrudean să se întâlnească cu Bolojan? «Întâmplător», doamna Simina Tănăsescu și-a repartizat ei însăși dosarul care se dezbate luni pe legea ANI”, a scris Zamfir pe Facebook.
Senatorul făcea referire la o prevedere introdusă de PSD în lege, potrivit căreia persoanelor declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a actului normativ și pentru care nu s-a împlinit termenul de interdicție de trei ani le-ar înceta de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, în termen de 30 de zile. Prevederea a fost prezentată în dezbaterile politice drept „amendamentul Fritz”, întrucât i s-ar putea aplica și primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
Prima reacție a Siminei Tănăsescu
Sâmbătă, președinta CCR a respins, printr-un răspuns transmis de instituție, orice presupunere că ar fi discutat cu Bolojan despre dosarele aflate pe rolul Curții, fără să precizeze însă, la acel moment, dacă întâlnirea a avut loc și care a fost tema ei.
„Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”, a transmis instituția, potrivit HotNews.ro.
Critici din sistemul judiciar
Duminică, președinții curților de apel din țară, inclusiv cel al Curții de Apel Oradea, au cerut explicații publice și au apreciat că lipsa de transparență din jurul întâlnirii poate genera îndoieli privind aparența de imparțialitate a CCR.
„Lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională”, au transmis aceștia, potrivit HotNews.ro.
Președinții curților de apel au amintit și controversa din 2018, când Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, a demisionat după o întâlnire cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.
Ulterior, președinții tribunalelor din România s-au alăturat solicitării, iar Consiliul Superior al Magistraturii a cerut clarificarea împrejurărilor în care s-a desfășurat întrevederea, a naturii acesteia, a motivului pentru care a avut loc în biroul președintelui Senatului și a temelor discutate.
„O asemenea clarificare e necesară, în primul rând, pentru protejarea autorității Curții Constituționale și pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale”, a transmis CSM.
Ce a transmis CCR duminică seara
Într-un nou comunicat, transmis duminică seara, CCR a explicat că funcția de președinte al Curții presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare.
„În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR.
În același comunicat, Simina Tănăsescu a reafirmat „ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”.
Tot duminică, grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat că va solicita înființarea unei comisii de anchetă a Senatului, care să stabilească împrejurările în care a fost organizată întâlnirea și eventualele sale consecințe instituționale. Inițiatorii au susținut că demersul urmărește protejarea separației puterilor în stat, a independenței jurisdicției constituționale și a transparenței instituționale, potrivit Digi24.ro.