Momente emoţionante, joi, în centrul Oradiei. Pe platoul de lângă Catedrala Greco-Catolică "Sfântul Nicolae" a fost dezvelită statuia marelui om politic şi unionist Iuliu Maniu, care a pierit în închisoarea comunistă de la Sighet.
De obicei primarului Ilie Bolojan nu i se prea pot citi emoţiile pe faţă. De data aceasta, însă, cu ocazia evenimentului, edilul a lăcrimat de mai multe ori şi le-a ţinut celor prezenţi o lecţie de istorie.
Fără episcop
Dezvelirea statuii lui Iuliu Maniu a adunat pe strada cu acelaşi nume câteva sute de persoane, clerici, curioşi şi elevi ai Liceului Greco-Catolic.
Evenimentul a început cu întâmpinarea oficialităţilor de către detaşamentul de onoare. Astfel, în onorul muzicii militare, pe platoul de lângă catedrală au ajuns primarul Ilie Bolojan, purtând eşarfa tricoloră, generalul de brigadă Nicolae Tonu, locţiitor al comandamentului Diviziei 4 Infanterie "Gemina" din Cluj-Napoca, prefectul Ioan Mihaiu şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ioan Mang.
De asemenea, la festivităţi a asistat şi episcopul ortodox Sofronie Drincec, parlamentari, precum şi şefi de instituţii militare şi civile din Bihor. Absent a fost, însă, la fel ca la Calea Crucii organizată cu o seară înainte, episcopul Virgil Bercea, care, conform programului, ar fi trebuit să dezvelească statuia lui Iuliu Maniu. Acesta nu s-a simţit în stare să participe, având în vedere că este încă în convalescenţă.
Drept urmare, după intonarea Imnului Naţional, statuia a fost dezvelită de sculptorul Deak Arpad, ajutat de preotul Anton Cioba.
Fiii Bădăcinului
După slujba de sfinţire şi un scurt discurs al vicarului greco-catolic Mihai Vătămănelu, care a mulţumit Primăriei, în numele episcopului Bercea, pentru amplasarea statuii lui Iuliu Maniu lângă Catedrala "Sfântul Nicolae", au urmat câteva momente emoţionante.
La microfon a venit preotul greco-catolic Cristian Borz din Bădăcin, satul natal al lui Iuliu Maniu, din "Ţara Silvaniei", care a ţinut un discurs impresionant, prezentând viaţa marelui om politic, avocat, doctor în Drept al Universităţii din Viena, membru de onoare al Academiei Române şi membru al "generaţiei Marii Uniri".
De altfel, la evenimentul de la Oradea a participat un grup de circa 20 de bădăcineni, de la copii la vârstnici, îmbrăcaţi în straie populare şi purtând insigne cu chipul lui Iuliu Maniu.
"Iuliu Maniu a fost crescut şi educat în ambianţa Bisericii Greco-Catolice, un rol determinant în educaţia lui a avut-o bunicul său matern, Demetriu Coroianu, vicar al Silvaniei, rector al Seminarului din Gherla, precum şi ambianţa Blajului greco-catolic, unde a urmat primele clase liceale", a spus clericul.
Pâine neagră şi mere
La 24 de ani, Maniu era deja ales în comitetul de conducere al Partidului Naţional Român, devenind unul dintre fruntaşii politici ai românilor din Ardeal. S-a implicat activ în procesul unionist din 1918.
"Ceea ce l-a consacrat pe scena politică a fost moralitatea ireproşabilă, motiv pentru care a fost numit de marele istoric Nicolae Iorga "Sfinxul de la Bădăcin". Scandalurile publice, atât de cunoscute în lumea politică, lipsesc cu desăvârşire din biografia lui. A avut tăria de a-şi feri existenţa chiar şi de bănuială. A înţeles că trebuie să fie pildă de viaţă creştinească pentru cei mulţi", a spus preotul greco-catolic.
Parohul din satul natal al lui Maniu a povestit audienţei că, în ciuda funcţiilor sale, acesta s-a ferit de lux şi umbla cu acelaşi costum ani de zile, pe care-l avea mereu curat. "În 1929 era preşedintele Consiliului de Miniştri şi purta ca sfetnic al Coroanei acelaşi pardesiu pe care-l avea cu 23 de ani înainte ca deputat de Vinţ. Bogăţia nu l-a ispitit niciodată", a relatat preotul.
El a citat şi din istoricul Constantin Xeni, care relata că Iuliu Maniu era un om modest, ce nu avea în casa sa "nici covoare persane, nici tablouri de preţ". "Nu e o micşorare să adaug că nu o dată l-am găsit seara mâncând singur în odăiţa lui pe un colţ de masă pâine neagră din care tăia tacticos cu un cuţitaş şi câteva mere frumoase pe care cu mândrie spunea că le adusese de la Bădăcin", spunea istoricul.
Pe masa de lucru avea două cărţi: Biblia şi broşura oficială de mers al trenurilor. "Una pentru drumurile lui sufleteşti şi una pentru cele trupeşti, în nenumăratele lui deplasări politice", a continuat preotul.
"A preferat să moară..."
Apoi, parohul din Bădăcin a vorbit despre patimile lui Iuliu Maniu, cel care a fost de trei ori prim-ministru al României, despre deciziile grele pe care a trebuit să le ia, despre demnitatea sa şi despre cum acesta a fost arestat de comunişti şi condamnat la peste 100 de ani de închisoare.
"Iuliu Maniu a suscitat în închisoare acelaşi climat de nobleţe morală în care s-a complăcut toată viaţa. Nicio şovăială, nicio slăbiciune în acest om care a preferat să moară în închisoare decât să gireze un regim de sclavie", a spus preotul, care a continuat vorbind despre cum marele om politic a murit într-o noapte, a fost pus într-un sac şi îngropat în cimitirul săracilor şi nu în Bădăcin, lângă părinţi, aşa cum îşi dorise. Mai mult, "el, creştinul convins, nu are la cap o cruce".
În testament, a relatat preotul, Maniu scria: "Sufletul mi-l închin Atotputernicului Dumnezeu. Tot devotamentul meu, şi dincolo de mormânt, mult încercatului meu neam românesc".
VEZI VIDEOREPORTAJ!
Autor: Paul Lelea
Primar în lacrimi
Discursul înduioşător al preotului l-a atins pe primarul Ilie Bolojan, care a fost vizibil emoţionat şi, de câteva ori, n-a putut să-şi stăpânească lacrimile.
Emoţiile au fost şi mai mari pentru edilul Oradiei în momentul în care preotul a vorbit despre legăturile lui Iuliu Maniu cu Oradea, unde s-a întâlnit cu Aurel Lazăr, unde a venit alături de Regele Ferdinand şi Regina Maria şi unde avea cel mai bun sfătuitor, în persoana episcopului Valeriu Traian Frenţiu.
"Noi, fiii Bădăcinului, prezenţi astăzi aici, suntem profund recunoscători celor care s-au implicat în realizarea acestui frumos monument", a spus preotul, care a mulţumit apoi primarului Ilie Bolojan, episcopului Virgil Bercea şi sculptorului Deak Arpad.
Casa de la Bădăcin va fi redeschisă
De asemenea, preotul i-a mulţumit tot lui Bolojan şi pentru contribuţia pe care Oradea a avut-o la reabilitarea casei lui Iuliu Maniu din Bădăcin, "cea mai mare primită de la începutul campaniei". Este vorba despre 50.000 de euro donaţi de Consiliul Local din bugetul oraşului.
"Graţie acestei donaţii suntem în măsură să anunţăm că în toamna acestui an vom reuşi să finalizăm lucrările de reabilitare. Domnule primar, Sfântul Pavel ne asigură că Dumnezeu îi iubeşte pe cei care dăruiesc cu bucurie. Suntem siguri că aţi făcut toate aceste lucruri cu multă dragoste şi cu multă bucurie şi, în semn de recunoştinţă, vă rog să primiţi din partea noastră, a grupului de la Bădăcin, un cadou simbolic. Este vorba despre monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu", a încheiat preotul.
Cartea i-a fost prezentată edilului de un copil îmbrăcat în veşminte tradiţionale.
Bolojan despre Maniu
În discursul său, edilul a vorbit despre manifestările dedicate zilei de 20 aprilie 1919 din Oradea şi a mulţumit tuturor instituţiilor militare şi civile implicate.
Dacă de obicei îşi limitează discursurile la câteva propoziţii, de data aceasta Ilie Bolojan a ţinut o adevărată lecţie de istorie în faţa publicului, el vorbind despre cariera lui Iuliu Maniu şi despre cât au însemnat deciziile lui pentru Marea Unire şi mai apoi pentru România Mare. Bolojan a spus că Maniu a dovedit că "există compatibilitate între politică şi morală".
După discursul său, câţiva elevi de la Liceul Greco-Catolic au cântat un imn compus în anii 80 pentru Iuliu Maniu, fapt care l-a emoţionat din nou pe edil şi nu doar pe el.
După depunerea de coroane, festivităţile s-au încheiat cu defilarea detaşamentului de onoare format din militari ai Centrului 54 Comunicaţii din Oradea, ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Crişana, pe muzica militară a fanfarei Şcolii de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră "Avram Iancu" din Oradea.
La final, mai multe grupuri au rămas să-şi facă fotografii cu noua statuie din Oradea, care-l înfăţişează pe Iuliu Maniu cu pălăria într-o mână şi un rozariu în cealaltă. Un domn autentic şi un creştin adevărat, deopotrivă...
CINE A FOST IULIU MANIU
În fruntea ardelenilor
Iuliu Maniu (1873-1953) a fost unul dintre oamenii politici importanţi ai anilor 1918-1919. Avocat al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj, şi-a început parcursul politic în cadrul Partidului Naţional Român din Transilvania. În 1906 a devenit deputat în Parlamentul din Budapesta, dar în timpul Primului Război Mondial a fost mobilizat pe frontul din Italia.
Revenit, în 1918 a înfiinţat Consiliul Naţional al Românilor din Transilvania, pledând curajos pentru drepturile românilor ardeleni şi cerând "despărţirea totală" a acestora de Ungaria. Maniu i-a adus pe militarii români din fosta armată austro-ungară de partea Comitetului, în încercarea preluării guvernării Transilvaniei.
Prezent în Alba Iulia pe 1 decembrie 1918, a contribuit la redactarea Rezoluţiei Unirii, în termenii libertăţii şi democraţiei. După Marea Unire a plecat în Bucureşti, devenind primul preşedinte al Partidului Naţional Ţărănist, având trei mandate de prim-ministru între 1928 şi 1933. Regimul comunist l-a închis în penitenciarul din Sighet, după deces fiind aruncat într-o groapă comună.