Premierul Ilie Bolojan a marcat vineri împlinirea a 100 de zile de la preluarea mandatului, printr-o conferință de presă în care a făcut bilanțul măsurilor adoptate și a schițat prioritățile pentru următoarea perioadă. Șeful Executivului a subliniat că intervențiile guvernamentale au fost necesare pentru a evita "intrarea în incapacitate de plată" și pentru a recâștiga credibilitatea financiară a României.
Ilie Bolojan a deschis declarațiile amintind contextul preluării guvernării, pe fondul unei "crize bugetare" și al unui deficit de peste 9%, corelat cu cele mai mici venituri din PIB din Uniunea Europeană și cheltuieli supradimensionate. Acesta a respins termenul de "austeritate" pentru măsurile luate. „Nu a fost, practic, o austeritate ceea ce s-a făcut, ci cred că au fost niște măsuri de responsabilitate, care trebuiau puse în practică”, a afirmat Bolojan.
Măsuri în cascadă
Premierul a insistat pe necesitatea creșterii veniturilor fiscale și a îmbunătățirii colectării, arătând că propunerile legislative vizează întărirea capacității ANAF-ului și închiderea portițelor pentru firmele-fantomă.
„Propunerile care au fost adoptate, cele care sunt inclusiv în pachetul 2 – și sper să fie validate de Curte în perioada următoare -, nu fac decât să întărească capacitatea ANAF-ului de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantomă, și așa mai departe”, a spus Ilie Bolojan.
Pe componenta de cheltuieli, s-a referit la plafonarea salariilor, reducerea unor sporuri și a cheltuielilor generale, măsuri pe care le consideră "un prim pas absolut necesar, care trebuie continuat."
O secțiune importantă a fost dedicată investițiilor, unde s-a făcut "ordine" pentru a continua proiectele, în principal cele europene, și pentru a evita supracontractările. Premierul a menționat renegocierea PNRR-ului și obținerea unei sume importante prin programul SAFE pentru apărare și investiții în infrastructură cu potențial mixt, precum capetele de autostradă din Moldova.
Subvenții mai mici la partide?
Pe de altă parte, Ilie Bolojan a declarat - întrebat când ar putea decide coaliția o scădere a subvenției pentru partide - că va mai fi o rectificare bugetară în acest an și poate va exista un consens între liderii formațiunilor de guvernare ca „pe ultima lună să nu se mai acorde subvențiile, ceea ce înseamnă o reducere de 10%”.
Premierul a adăugat că reforma administrației centrale și locale ar aduce economii la bugetul de stat de cel puțin 10 miliarde lei.
De asemeea, pentru perioada următoare, Bolojan a stabilit două direcții esențiale:
- încasarea veniturilor (finalizarea digitalizării ANAF/Vamă, combaterea evaziunii fiscale și a muncii la negru).
- limitarea și reducerea cheltuielilor de funcționare (reforma administrației publice, comasarea autorităților și serviciilor deconcentrate, interdicția cumulului pensiei cu salariul).
Conferința de presă poate fi urmărită aici:
„Mai solidari...”
În conferința sa, premierul s-a referit și la alte aspecte care trebuie îmbunătățite, menționând repunerea economiei pe baze solide, cu măsuri precum creșterea vârstei de pensionare anticipată și reducerea perioadei de șomaj, reforma ordinii publice (reducerea jandarmilor din pază și trimiterea lor "în stradă," integrarea dispeceratelor), precum și asigurarea securității energetice (finalizarea hidrocentralelor și termocentralelor lâncezinde, susținerea nuclearului de la Cernavodă, finanțarea capacităților de stocare).
Întrebat dacă măsurile luate până acum de Guvernul său sunt doar un „leucoplast care nu rezolvă problemele” financiare, Bolojan a răspuns ferm: „Niciun guvern nu poate corecta în trei luni lucruri acumulate de ani de zile. Am acționat după niște urgențe impuse de realitate... Dacă nu reducem cheltuielile, ce am făcut până acum ar putea fi doar un bandaj."
Referitor la o nouă posibilă creștere a TVA, Bolojan a asigurat că: "Nu există astfel de calcule și niciun fel de intenție."
În încheiere, Bolojan a recunoscut că, deși în coaliția de guvernare PNL-PSD-UDMR-USR "deciziile nu se iau foarte ușor," solidaritatea și acțiunea hotărâtă ar fi putut duce la rezultate mai rapide. „Poate puteam face mai mult dacă eram mai solidari între noi și acționam ceva mai hotărât”, a conchis premierul.