Premierul interimar Ilie Bolojan și-a prezentat bilanțul celor aproape 16 luni de guvernare, susținând că lasă România pe calea redresării economice, după măsurile de austeritate care au afectat nivelul de trai al populației. El a acuzat PSD că i-a blocat reformele, a recunoscut că reducerea cheltuielilor statului nu a fost dusă până la capăt și a avertizat că viitorul guvern riscă să compromită stabilizarea economiei dacă revine la vechile practici.
Într-o conferință de presă susținută luni seară, cu o zi înaintea votului de învestitură pentru Guvernul Luca Niculescu, Bolojan a descris mandatul său drept unul marcat de crize interne și externe, în care principala preocupare a fost evitarea unei crize financiare.
„Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere”, a afirmat premierul, susținând că majorarea TVA și celelalte măsuri de austeritate au fost inevitabile pentru a restabili încrederea creditorilor și a Comisiei Europene în România.
„Oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici”
Bolojan a recunoscut că măsurile luate de Guvern au afectat populația, prin creșterea prețurilor și reducerea puterii de cumpărare.
„Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai. Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici. Ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă”, a declarat acesta.
În opinia sa, sacrificiile nu au fost însă inutile. Premierul a arătat că deficitul bugetar s-a redus, investițiile au crescut, iar România a evitat retrogradarea de către agențiile de rating.
Potrivit cifrelor prezentate de Bolojan, deficitul în primele opt luni din 2026 a fost de 78,5 miliarde lei, față de 102,5 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde lei, o mare parte din bani provenind din fonduri europene.
Premierul și-a atribuit și deblocarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că România a primit până acum 65% din valoarea programului și mai are de încasat două cereri de plată.
Reforme neterminate și acuzații la adresa PSD
Bolojan a susținut că principala sa realizare a fost schimbarea modului de guvernare, prin limitarea risipei, reducerea privilegiilor și impunerea unor reguli mai stricte de cheltuire a banilor publici.
A admis, totodată, că nu toate reformele au fost finalizate, în special cele privind reducerea aparatului bugetar și restructurarea administrației centrale.
Premierul a pus o mare parte a blocajelor pe seama PSD, pe care l-a acuzat că a tergiversat măsurile de reformă și, în cele din urmă, a provocat demiterea Guvernului.
„Acest guvern a fost demis nu pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat”, a afirmat Bolojan.
El a apărat și reforma pensiilor magistraților, prezentând-o drept una dintre cele mai dificile decizii ale mandatului.
Ce probleme rămân noului guvern
Premierul a respins acuzațiile că ar lăsa datorii noi în sarcina viitorului Executiv, dar a enumerat cinci probleme structurale care vor continua să apese asupra bugetului: obligațiile de plată rezultate din procesele câștigate de magistrați, restanțele din sectorul energetic, dezechilibrele din sistemul sanitar, investițiile contractate peste posibilitățile de finanțare și pierderile companiilor de stat.
În privința investițiilor, Bolojan a atras atenția că statul a semnat contracte pentru lucrări care depășesc cu mult resursele disponibile, ceea ce poate provoca întârzieri la plată și blocarea unor șantiere.
El a dat, însă, asigurări că facturile restante din programul „Anghel Saligny”, în valoare de 2,4 miliarde lei, pot fi achitate prin rectificarea bugetară.
Pensiile și salariile ar putea fi indexate
Întrebat de jurnaliști despre eventualele creșteri de pensii și salarii promise de viitorul guvern, Bolojan a admis că, după doi ani de înghețare a veniturilor, o indexare ar fi justificată.
„Cred că după doi ani de zile în care salariile și pensiile au fost blocate în România este greu să nu găsești o formulă de indexare”, a spus premierul. El a avertizat însă că orice majorare trebuie să aibă acoperire bugetară, fie prin venituri suplimentare, fie prin reducerea altor cheltuieli.
La finalul conferinței, Bolojan a recunoscut că unele decizii ar fi putut fi luate mai bine, dar a afirmat că pleacă de la conducerea Guvernului cu sentimentul datoriei îndeplinite. „Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine”, a spus el.
Prim-ministrul interimar și-a încheiat conferința de presă de final de mandat cu un avertisment adresat succesorilor: revenirea la creșterea economică susținută prin împrumuturi și la cheltuielile publice nesustenabile ar putea anula progresele obținute.
Mai jos, conferința de presă susținută de Ilie Bolojan: