Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, marți seară, că a chemat-o la discuții pe Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, după ce aceasta a fost pusă sub urmărire penală de DNA în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos.
Șeful Guvernului nu a precizat dacă liberala va fi demisă ori își va prezenta demisia, afirmând că o decizie va fi luată miercuri.
„Nu știu ce rol are în această ecuație”
Întrebat, într-un interviu acordat Digi24, ce măsuri va lua în cazul Cristinei Trăilă, Ilie Bolojan a declarat că a contactat-o după ce a văzut comunicatul procurorilor. „Am sunat-o după aceea pe doamna Trăilă. Am rugat-o ca mâine dimineață să vină să purtăm o discuție (...) și vom lua mâine o decizie după discuția pe care o să am cu dânsa”, a spus premierul interimar.
Bolojan a susținut că nu cunoaște exact acuzațiile și presupusul rol al Cristinei Trăilă în dosar: „Nu știu de ce este acuzată dânsa și ce rol are în această ecuație”.
Întrebat dacă secretarul general adjunct al Guvernului își va da demisia, premierul a evitat un răspuns categoric. „Trebuie să văd. V-am spus care este situația”, a răspuns Bolojan, adăugând că încearcă să nu condamne pe cineva înainte de a lămuri despre ce este vorba.
Întâlnire cu Bolojan
Dosarul DNA vizează demersurile făcute în sprijinul omului de afaceri vasluian Fănel Bogos, care își dorea schimbarea din funcție a șefului DSVSA Vaslui.
Numele lui Bolojan a fost invocat de Bogos și de alți suspecți în unele convorbiri interceptate în dosar. Potrivit informațiilor publicate în noiembrie 2025 de G4Media și Mediafax, omul de afaceri le-ar fi spus unor interlocutori că urma să ajungă la premier, prin intermediul lui Mihai Barbu, pentru a obține schimbarea din funcție a directorului DSVSA Vaslui. În aceleași discuții, suspecții afirmau că Bogos ar fi plătit 1,5 milioane de euro unor intermediari pentru a obține audiența.
Pe 23 septembrie 2025, Fănel Bogos a ajuns în biroul lui Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, însoțit de liderul de atunci al PNL Vaslui, Mihai Barbu.
Guvernul a transmis atunci că întâlnirea a durat aproximativ 15 minute și nu a avut nicio urmare în privința situației omului de afaceri. Ulterior, Bolojan a afirmat că Bogos nu i-a cerut nimic și că nu s-a făcut nicio numire. Procurorii nu au indicat o implicare directă a premierului în faptele cercetate.
„Niciodată, pentru ca cineva să intre la mine, nu a trebuit să plătească niciun ban. Deci, pe baza unor discuții telefonice, nu mă pot pronunța”, a declarat Bolojan, marți seara, la Digi24.
Ar putea fi audiat?
Chestionat marți seară, la Digi24, dacă se așteaptă să fie chemat de procurori la audieri în acest dosar, premierul a răspuns: „Nu mă aștept, dar, în orice dosar de genul acesta, dacă ai avut o tangență sau alta, la un moment dat poți să fii invitat să dai o declarație”.
Bolojan a mai afirmat că eventuala sa audiere nu ar avea implicații și a insistat că nu s-a întâmplat nimic în urma întâlnirii cu Fănel Bogos. „Important este să știi că ai conștiința curată, că ai făcut tot ceea ce trebuie și ai procedat corect și legal”, a spus acesta.
Acuzațiile DNA
Așa cum BIHOREANUL a scris, Cristina Trăilă este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
DNA o acuză că, în perioada 3-4 noiembrie 2025, l-ar fi sprijinit pe Mihai Barbu să își exercite influența asupra președintelui ANSVSA, pentru înlocuirea directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de Fănel Bogos.
Scopul ar fi fost obținerea unor foloase necuvenite pentru omul de afaceri, susțin procurorii.
Pesimist privind legea salarizării
Pe de altă parte, în aceeași emisiune de la Digi24, Ilie Bolojan s-a declarat pesimist în privința adoptării până la 31 august a noii legi a salarizării în sistemul public. El a dat vina pe PSD, afirmând că probabilitatea ca social-democrații să susțină proiectul este redusă.
„Cu cât trec orele, cu atât probabilitatea de a avea un astfel de proiect scade”, a declarat premierul interimar. Acesta a invocat miza unei plăți de 770 de milioane de euro din PNRR, dar și necesitatea de a limita cheltuielile salariale și de a corecta inechitățile din sistemul bugetar.
„Dacă această lege nu se va depune, în mod cert partidul care are responsabilitatea blocării legii salarizării este Partidul Social Democrat. Asta este cât se poate de clar”, a afirmat Bolojan. El a adăugat că un deznodământ ar urma să fie cunoscut miercuri, întrucât, dacă proiectul nu este depus imediat, nu mai există timpul necesar pentru adoptarea sa până la termenul-limită.
În privința așa-numitei legi ANI, referitoare la cadrul de integritate, Bolojan a afirmat că aceasta ar trebui adoptată chiar dacă include amendamentul care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, prevedere pe care a calificat-o drept „anormală”.
„Consider că și această lege trebuie votată, inclusiv dacă are în corpul ei acel amendament anormal care este legat de o persoană. Dar, pentru România, este foarte important să nu piardă acești bani. Sunt totuși 770 de milioane de euro, în timp ce corectarea acestei anormalități trebuie făcută în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan.