De luna aceasta, bihorenii fac din nou drumuri de Debreţin, Cluj şi Timişoara pentru a zbura spre Europa. De pe Aeroportul Internaţional Oradea, dotat cu o pistă modernă şi cu un al doilea terminal în construcţie, se mai poate pleca doar spre Bucureşti.
După lungi negocieri, tot ce au reuşit să obţină şefii Consiliului Judeţean şi ai Aeroportului sunt două curse externe care ar urma să fie operate de Tarom, spre Barcelona şi Roma sau Milano, dar lansarea se lasă în continuare aşteptată.
Pentru ca Oradea să nu rămână în urmă, primarul Ilie Bolojan insistă că autorităţile ar trebui să investească puternic în oferirea de subvenţii şi preţuri "aproape zero" companiilor aeriene. Ceea ce nu doar că nu ar fi simplu de realizat, ci ar încălca legislaţia europeană.
Război pe soluţii
A fost război în declaraţii la finele lunii trecute între primarul Ilie Bolojan (foto) şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Mang. Edilul a acuzat conducerea CJ că administrează "mediocru" aerogara orădeană. Aeroportul, a afirmat primarul, ar trebui să meargă chiar şi pe pierdere cu tarifele, adăugând că ar trebui acordate "subvenţii" pentru companiile low cost şi cooptaţi "profesionişti din piaţa globală" care să pună în aplicare strategii câştigătoare.
În replică, Mang l-a numit "politruc" pe liberal, zicând că tarifele Aeroportului Oradea sunt mai mici decât ale altora din ţară, că acordă reduceri la tarifele de aterizare odată cu creşterea frecvenţei, iar companiile care deschid rute noi beneficiază de servicii la preţuri mici. "Nu tarifele sunt problema. La Satu Mare sunt cele mai mici tarife din ţară şi au o singură cursă externă", a spus PSD-istul, adăugând că nici judeţul, nici oraşul nu ar putea finanţa legal cursele prin subvenţii.
"Să fim foarte ieftini"
Dincolo de declaraţiile politice, BIHOREANUL a căutat să afle câtă acoperire au în realitate poziţiile ambelor părţi. Solicitat să dea detalii concrete despre cum ar putea autorităţile să aloce subvenţii unor companii private, Bolojan a spus că nu s-a referit la subvenţii "ad literam", ci la scheme atractive pentru ele. "Nu să fim doar mai ieftini decât alte aeroporturi, ci să fim foarte ieftini, în aşa fel încât companiile să aibă doar cheltuielile proprii de operare", spune Bolojan referindu-se la tarife.
Edilul afirmă că, fie ca acţionar după o eventuală transformare a Aeroportului în societate comercială, fie sub o altă formulă juridică, Primăria ar putea acoperi din pierderile adunate din asemenea tarife "aproape zero". De asemenea, spune Bolojan, ar trebui licitate rute care să lege Oradea de aeroporturi importante şi s-ar putea recurge la "acoperirea unor costuri în cazul în care cheltuielile totale nu sunt acoperite din vânzarea de bilete".
Bani publici, "la minimum"
Deşi soluţiile propuse de primar sună bine, există riscuri mari ca aplicarea lor să fie considerată ilegală şi, ca atare, să fie sancţionată de Comisia Europeană. Cele mai recente norme comunitare în domeniu (Orientările privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor şi companiilor aeriene 2014/C99/3) limitează "la minimumul necesar" intensitatea ajutoarelor din bani publici pe considerentul că, în caz contrar, ar fi denaturată piaţa şi s-ar crea o concurenţă neloială. "Cu noile reguli, aşa cum e corect, pasagerul şi nu plătitorul de taxe este cel care finanţează costurile călătoriei aeriene", arată site-ul CE.
Dacă în cazul aeroporturilor cu milioane de pasageri ajutorul de stat este aproape imposibil de utilizat, în cazul celor cu mai puţin de 200.000 pasageri, cum este şi cel din Oradea, el se poate acorda cu anumite restrângeri. În cazul investiţiilor în infrastructură, spre exemplu, Aeroportul Oradea a şi primit de la stat 75% din costurile eligibile, la fel şi pentru construirea celui de-al doilea terminal, unitatea împrumutându-se pentru a cofinanţa în proporţie de 25% investiţia.
Tarife mici
Când vine vorba de relaţiile cu operatorii, posibilităţile sunt şi mai limitate. Concret, CE permite "ajutoare la înfiinţare", care să acopere 50% din tarifele de aeroport pe o perioadă de maxim 3 ani. Varianta nu este agreată de companii întrucât trebuie să se prezinte la o selecţie de oferte şi, mai ales, să se angajeze că vor zbura cel puţin câtă vreme beneficiază de reduceri.
Tocmai de aceea, în mai 2016, Consiliul Judeţean condus atunci de Cornel Popa a aprobat o altă schemă acceptată la nivel european pentru a atrage operatori, aşa numita schema "ex ante", care oferă tuturor companiilor ce deschid curse regulate spre noi destinaţii trei tarife reduse la minimum (1,5 euro - tarif de aterizare, 1 euro - servicii pasageri şi 1 euro - tarif de securitate). Reducerile au putut fi aprobate doar după ce Aeroportul a demonstrat că pe un termen mediu de 3-5 ani vor fi acoperite cheltuielile de operare, vor creşte veniturile şi, astfel, nu vor fi atinse principiile liberei concurenţe.
Singura companie care a cerut şi a beneficiat de acest ajutor este Ryanair, care a înfiinţat 5 curse externe spre Barcelona (Girona), Londra (Stansted), Memmingen, Milano (Bergamo) şi Dusseldorf, toate oprite anul acesta. Deşi reducerile de tarife sunt valabile şi acum, alte companii se lasă însă aşteptate.
Finanţări sub lupă
Relaţia dintre state şi aeroporturi este atent supravegheată de CE. În 2015, de pildă, Comisia a investigat aeroporturile din Cluj şi Târgu Mureş. La Cluj, ancheta a vizat acorduri în baza cărora Wizz Air era plătită pentru servicii de publicitate pentru judeţul Cluj, în schimb acceptând unele condiţii privind amploarea zborurilor. "Comisia îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu posibilitatea ca unele dintre clauze să acorde companiei Wizz Air un avantaj economic nejustificat, deoarece beneficiază de condiţii excesiv de favorabile şi niciun operator privat nu ar fi acceptat să-i acorde condiţii similare", anunţau reprezentanţii CE.
La Târgu Mureş, Comisia examinează dacă tarifele aeroportuare "care par anormal de scăzute" sunt conforme cu normele UE şi dacă nu li s-a acordat companiilor, în principal Wizz Air, "un avantaj economic nejustificat". "Comisia trebuie să se asigure că tarifele aeroportuare şi alte condiţii oferite de aeroporturile publice regionale pentru a atrage transportatori aerieni nu denaturează condiţiile de concurenţă echitabile de pe piaţă", transmitea Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei.
Investigaţiile nu au fost încă finalizate, după cum a transmis BIHOREANULUI un oficial al CE. Există însă şi anchete finalizate. Spre exemplu, în 2016, Comisia a concluzionat că Aeroportul din Klagenfurt (Austria) a acordat subvenţii ilegale pentru marketing şi servicii aeroportuare mai multor companii, încheind "loss-making agreements", adică înţelegeri în pierdere. Ca atare, s-a dispus ca Ryanair să înapoieze statului austriac 2 milioane euro, Tuifly - 1,1 milioane euro şi HLX - 9,6 milioane euro.
Tarife mici, nu derizorii
În ce priveşte tarifele obişnuite ale Aeroportului Oradea (3,5 euro/tonă - aterizarea, 2,5 euro/tonă - iluminatul, 0,2 euro/tonă/oră - staţionarea, 3,5 euro/pers. - servicii pentru pasageri şi 5 euro - securitatea), ele sunt mai mici decât cele de la Debreţin, unde aterizarea, cu tot cu iluminat, costă 8 euro/tonă, iar serviciile pentru pasageri, care includ securitatea, 18 euro. În ţară, Oradea are tarife mai mici decât Cluj, Timişoara, Bacău, Băneasa şi Iaşi, şi mai mari decât Târgu Mureş, Tulcea şi Sibiu. De asemenea, la Oradea se aplică o schemă de reducere a tarifului de aterizare în funcţie de frecvenţa zborurilor (de pildă 10% pentru 11-15 zboruri/lună, până la 50% pentru 50 aterizări-decolări).
Stabilite de CJ, tarifele ar putea fi teoretic mai mici. Directorul Aeroportului, Gheorghe Paşc (foto), spune însă că nu derizorii: "Suntem obligaţi să fundamentăm un tarif înainte să-l propunem, nu pot să dau cu 0,5 euro ceva ce mă costă mai mult. Ne-ar sancţiona Curtea de Conturi". Şi CE atenţionează că tarifele trebuie să corespundă pieţei sau măcar să "acopere costurile marginale cu personalul, echipamentele şi investiţiile induse de prezenţa companiei în aeroport", în caz contrar s-ar putea considera că operatorii beneficiază de ajutor de stat.
Primarul vrea profesionişti
Drept urmare, la Oradea tarifele rămân aceleaşi, la fel şi reducerile. Şeful CJ, Pásztor Sándor (foto), susţine că negociază în continuare pentru noi zboruri, inclusiv low cost, dar poate să contribuie doar cu popularizarea lor: "Am discutat şi cu primarul şi eu zic că o facem şi pentru zborurile Tarom. Şi până acum am băgat bani în comun (n.r. - prin AMD, respectiv APTOR, nu direct prin Aeroport) pentru reclame în ţară şi străinătate, pentru a asigura încărcarea curselor".
Ilie Bolojan este convins în continuare, însă, că şefii CJ nu fac suficient şi că, dacă ar apela la profesionişti, ar găsi soluţii: "Trebuie recrutate persoane care se pricep. Ele ştiu soluţiile! Dar pentru asta trebuie să ai dorinţa de a face ca lucrurile să se întâmple. E cel mai simplu să spui că nu se poate". Cert e că soluţiile ingenioase pe care le-ar putea oferi experţii nu le vom afla prea curând, fiindcă şefii CJ şi ai Aeroportului spun că se descurcă singuri...
DOAR AL LOR
Tot regie, fără Primărie
Consiliul Local a aprobat anul acesta ca Primăria să devină acţionar la Aeroportul Oradea dacă acesta ar fi transformat în societate comercială, dar ideea nu e pe placul CJ. "Nu există niciun model în România pentru transformarea în societate comercială. Şi dacă s-ar putea, ce ar putea finanţa Primăria din moment ce nu putem legal să subvenţionăm cursele?", se întreabă Pásztor, care lasă să se înţeleagă că Judeţul are resurse suficiente pentru a susţine Aeroportul.
Aeroportul, la fel ca toate celelalte din România, este o "regie autonomă cu specific deosebit" şi, prin lege, funcţionează în subordinea CJ. În 2011, Aeroportul Internaţional Oradea a primit titlul de serviciu de interes economic general (SIEG), care-i permite să obţină finanţare publică pentru activităţi curente, precum asigurarea spaţiilor şi utilităţilor necesare Poliţiei de Frontieră, SRI, etc, asigurarea gratuităţilor de operare pentru structurile militare, modernizarea infrastructurii şi întreţinerea pistelor. Anul acesta, suma pentru finanţarea acestor servicii se ridică la 5 milioane lei şi e suportată de CJ Bihor.