În luna mai 2015 Procurorul General al României a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii, în vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicată.

Practic, Procurorul General solicită Instanţei Supreme să pronunţe o hotărâre obligatorie pentru toate instanţele prin care să se stabilească dacă avocatura poate sau nu să fie practicată şi de către alte persoane decât cele care fac parte din Barouri.

Aceasta deoarece în practică există două orientări. Într-o orientare, instanţele au considerat că persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995 şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătoreşti săvârşesc infracţiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal. În acest sens, s-a arătat că faptele acestor persoane, săvârşite în exercitarea profesiei de avocat, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, fiind îndeplinite condiţiile laturii obiective a acesteia, iar pe plan subiectiv sunt comise cu forma de vinovăţie impusă de lege. S-a argumentat că, prin Legea nr. 255/2004 care a modificat Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, structurile de tipul celor în care activau aceste persoane au fost obligate să îşi înceteze de drept activitatea (art. 113 alin. 1), iar actele de constituire şi de înregistrare ale acestora erau considerate nule de drept (art. 1 alin. 3). Prin urmare, după această modificare legislativă persoanele care activează în alte structuri decât cele consfinţite de Legea nr. 51/1995 şi desfăşoară activităţi specifice profesiei de avocat exercită fără drept această profesie, având reprezentarea urmărilor acestor fapte şi acceptând posibilitatea producerii acestor urmări.

Într-o altă abordare, instanţele au considerat că persoanele mai sus menţionate nu pot fi trase la răspundere penală pentru comiterea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, motivat de lipsa formei de vinovăţie prevăzute de lege, respectiv a intenţiei. Înalta Curte se va pronunţa în 21 septembrie 2015.