După mai bine de un an şi jumătate de "şomerie" şi zeci de CV-uri depuse peste tot, Alexandru Panaitescu a crezut că i-a pus Dumnezeu mâna în cap când a fost chemat la un interviu la firma Toptone, producătoare de subansamble electronice cu patronat coreean.

Noul loc de muncă părea cea mai bună alegere: Panaitescu avea un post de conducere, din care trebuia să supervizeze 50 de angajaţi, asigurându-se că producţia iese aşa cum trebuie. Numai că încă din primele zile de muncă s-a şi lămurit de stilul patronilor coreeni, care cer  mult de la angajaţi, pe bani puţini. Ba, mai mult, încălcându-le drepturi esenţiale...

O oportunitate

Inginer de mecanică fină, Alexandru Panaitescu a rămas şomer în urmă cu un an şi jumate. Şi-a dat seama rapid că pentru un bărbat trecut de 40 de ani e tot mai greu să găsească un loc de muncă. Şi-a depus CV-ul la zeci de firme, printre care şi la Toptone, o subsidiară a firmei sud-coreene K. Tone. Fabrica s-a deschis la Oradea la începutul acestui an, în zona industrială, producând diferite piese pentru aparate Samsung.

La începutul lunii noiembrie, bărbatul a fost chemat la interviu pentru postul de supervizor producţie. "Mi s-a explicat că principala sarcină este coordonarea a circa 50 de muncitori de pe liniile de asamblare", povesteşte Alexandru. Cum coreenii i-au propus un salariu bun, de 1.500 de lei net, şi un program de muncă lejer, adică de luni până vineri între orele 7 şi 15, inginerul a acceptat imediat oferta.

Pe post de cerber

Din prima zi de lucru a descoperit diferenţe între ce i s-a spus la interviu şi realitate:  programul începea, de fapt, la 6 dimineaţa. A fost deranjat de minciună, dar n-a vrut să înceapă cu stângul, aşa că n-a comentat nimic.

Şi-a cunoscut şefii coreeni, iar apoi a încercat să-şi pună în ordine documentele privind producţia şi să înţeleagă modul de lucru, pentru a putea superviza. Directorii i-au cerut, însă, să nu mai umble după chichiţe, ci să-şi facă treaba din mers. "Îmi cereau să verific linia constant, pentru că oamenii obişnuiesc să stea la taclale, iar eu trebuia să le interzic asta, să se concentreze numai pe muncă", spune orădeanul. Aşa a început să înţeleagă că, de fapt, fusese angajat nu ca supervizor producţie, ci cerber al angajaţilor.

Ca să verifice oamenii, Panaitescu a căutat normele, pentru a şti măcar ce să urmărească de la angajaţi. A aflat că un om trebuie să facă 66 de piese pe oră, ceea ce însemna că o singură piesă trebuia asamblată în mai puţin de un minut. "Era imposibil, oamenii nu aveau cum să lucreze atât de repede, pentru că erau şuruburi de înfiletat, piese mici de combinat", povesteşte Alexandru.

Ore suplimentare "preplătite"

Într-o altă zi, unii angajaţi i-au cerut bilete de voie pentru a ieşi în pauza de 30 de minute la masă, iar el le-a dat, mai ales că hala nu are locuri de servire a mesei. Acest lucru a fost, însă, o problemă pentru coreeni. "Au spus că oamenii nu au voie să iasă din incintă sub niciun pretext", povesteşte inginerul. Atunci a cerut regulamentul de ordine interioară, dar nimeni nu părea să ştie dacă există aşa ceva, deşi e obligatoriu pentru orice firmă. Când în sfârşit l-a primit, Panaitescu a văzut că, pe hârtie, oamenii aveau tot dreptul să iasă din fabrică în timpul mesei.

Pentru că i se ceruse să completeze zilnic un tabel detaliat cu tot ce s-a făcut în ziua respectivă, lucru care îi ocupa timp, inginerul a întrebat dacă orele suplimentare se plătesc. "Mi s-a spus că sunt cuprinse în salariu". Măsură nu doar aberantă, ci şi ilegală. În schimb, în timp ce lui i s-a refuzat plata orelor suplimentare, restul angajaţilor erau plătiţi într-un mod "original": la negru şi în turmă. "După terminarea programului de muncă, muncitorii se încolonau şi unul din şefi venea cu banii să-i împartă". Ca acum o sută de ani...

Între timp, Panaitescu a mai avut şi alte divergenţe cu şefii coreeni: ba pentru că a refuzat să le ceară oamenilor să lucreze de dimineaţa de la 6 până seara la 22, ba pentru că le lua apărarea muncitorilor care nu reuşeau să îndeplinească norma aberantă.

Disciplină cu orice preţ

La începutul lunii decembrie, când Panaitescu a refuzat să lămurească un inspector de calitate să treacă la munca de la bandă, coreenii i-au spus că nu corespunde cerinţelor lor şi l-au dat afară. Era un final la care se aştepta. "În fabrică e haos, iar eu trebuia să aplic o disciplină ilegală. Nu puteam!", spune Alexandru. Inginerul e oarecum împăcat cu despărţirea, dar şi decis să îi pună la punct pe coreeni, fiindcă nu acceptă atitudinea lor, atât faţă de el, cât şi în raport cu restul angajaţilor. Care, recunoaşte inginerul, n-au rispostat niciodată, de frică să nu fie daţi afară. "Oamenii iau maxim 550 de lei pe lună, dar pentru ei e mai bine decât nimic".

Alexandru a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă privind neregulile şi a apelat şi la un avocat, pentru a da în judecată firma, încercând să oprească ceea ce el numeşte "sclavagism cu forme legale". Motivul pentru care îi cheamă pe coreeni în instanţă este că nu i-au plătit orele suplimentare - ceea ce poate dovedi prin pontajul zilnic - şi că i-au impus în contractul de muncă încheiat pe 6 luni o perioadă de probă de 30 de zile, când Codul Muncii spune că această perioadă trebuie să fie de 15 zile.

"Neadaptatul"

De cealaltă parte, contactaţi de BIHOREANUL, reprezentanţii Toptone neagă tot. Şi că angajaţilor le-ar fi fost interzis să iasă din hală, şi că ar fi avut normă impusă, ba chiar şi faptul că Panaitescu ar fi lucrat ore suplimentare. Şefa de resurse umane, Simona Judea, spune că de vină pentru problemele create e inginerul, care nu s-a putut integra în colectiv. "Nu e genul de om care să se subordoneze. A ocupat o funcţie de conducere, dar n-a înţeles că trebuia şi dânsul să se supună", spune femeia.

BIHOREANUL a aflat că problemele sunt cunoscute şi la ITM, instituţie care a mai făcut controale în fabrică, dar n-a sancţionat firma deoarece angajaţii nu au recunoscut că le sunt încălcate drepturile. Fapt explicabil, dat fiind că o mare parte din ei provin din orfelinate şi s-au obişnuit să nu aibă drepturi şi să le ceară.

Alexandru Panaitescu speră însă că va reuşi să schimbe situaţia. Iar coreenii să înţeleagă că pot să impună reguli, dar numai respectând legislaţia şi fiecare angajat în parte. Considerându-l o fiinţă umană care are şi drepturi, nu doar obligaţii...

"Acest tip de divergenţe apar pentru că noi avem o cultură a muncii care are în centru omul, în timp ce coreenii au în centru obiectivul. Sistemul lor vorbeşte mai mult de competivititate şi productivitate, al nostru de egalitate"

Dan Octavian, consultant în afaceri

PROBLEME COREENE
Precedentul Shinheung

Pretenţiile coreenilor de la Toptone ca angajaţii să lucreze mult, repede şi pe bani de nimic sunt leite cu ale conaţionalilor de la Shinheung Electronics. BIHOREANUL a mai relatat cum tot mai mulţi orădeni fug de la această fabrică, nemulţumiţi de condiţiile de lucru, motiv pentru care compania face angajări mereu. Salariaţii Shinheung erau obligaţi să rămână la ore suplimentare, iar în caz de refuz erau ameninţaţi cu referate de insubordonare ori se trezeau în ziua de salariu cu absenţe nemotivate inventate. Nici un angajat care a plecat de la coreeni, însă, n-a depus o plângere la ITM.