În Padiş legea e strâmbă!

În inima Parcului Natural Apuseni, într-o zonă cu protecţie specială din Padiş, se construieşte ilegal la lumina zilei. Cu trei săptămâni în urmă, şase barăci au fost montate lângă rezervaţia de la Izbuce, aflată pe raza comunei Budureasa, fără autorizaţie de la Primărie şi încălcând legea care interzice orice fel de construcţii în astfel de arii protejate.

Puse în faţa faptului împlinit, autorităţile se dovedesc neputincioase, căci de atunci n-au reuşit nici măcar să afle cine a comandat construcţia. Ori se fac că nu ştiu. Fiindcă atât ecologiştii cât şi Administraţia Parcului spun că lucrările reprezintă primul pas în încercarea ilegală de a se construi mega-staţiunea Padiş, proiect al controversatului afacerist bihorean Viorel Popa.

În flagrant

Unice în ţară, turbăriile (molhaşurile) de la Izbuce sunt situate în Platoul Padiş şi conţin 35 de specii de plante şi animale protejate, printre care Roua Cerului, singura floare carnivoră terestră din România. Mlaştinile acide şi stratul de turbă care au conservat perfect flora preistorică de acum 20.000 de ani i-au atras şi pe cercetătorii Universităţii Oxford. În 2001, Molhaşurile au fost declarate rezervaţie botanică, iar în 2004 au fost incluse în zona de protecţie specială a Parcului Apuseni, fiind considerate obiectiv de interes naţional.

Pe 2 septembrie, conducerea Administraţiei Parcului Natural Apuseni (APNA) afla, de la un turist, că lângă rezervaţia Izbuce, la 2 kilometri de Cabana Padiş, se toarnă fundaţia unei construcţii. "Am urcat imediat, dar n-am mai găsit pe nimeni. Doar rulota muncitorilor, o betonieră şi materiale de construcţii. Erau câţiva buşteni betonaţi în gropi deja, era evident că se lucrează la o fundaţie, dar ilegal", povesteşte pentru BIHOREANUL Alin Moş (foto), directorul APNA. Ilegalitatea constă în faptul că terenul e în zona de protecţie integrală a Parcului unde, conform Legii 49/2011 a ariilor naturale protejate, "sunt interzise orice construcţii cu excepţia celor destinate administrării şi/sau cercetării", sub sancţiunea închisorii de la 3 luni la 1 an sau a amenzii penale de la 30.000 la 60.000 de lei.

Ca să prindă făptaşii, rangerii au făcut raiduri în fiecare zi, timp de o săptămână. Abia în 9 septembrie au găsit muncitorii pe şantier. Oamenii n-au fost, însă, deloc impresionaţi de cei puşi să păzească rezervaţia. "N-au vrut să spună cine sunt, ce fac acolo, pentru cine lucrează. I-am ameninţat cu Poliţia, iar unul s-a speriat şi şi-a sunat «şeful de echipă». Apoi a apărutViorel Popa, proprietarul Cabanei Padiş, care ne-a zis că construcţia este «a cuiva important din Bucureşti»", zice Moş.

A doua zi, doi clujeni de la Clubul Ecologic Transilvania au fotografiat în acelaşi loc o automacara ce descărca dintr-un TIR şase containere de genul celor folosite la organizarea de şantier, şi au trimis pozele Administraţiei Parcului. De-acum, a fost clar că treaba era serioasă...

Dialogul surzilor

Depăşită de situaţie, APNA a sesizat imediat Primăria comunei Budureasa, în extravilanul căreia se află terenul, Poliţia Beiuş şi Garda de Mediu, cerând identificarea proprietarului acestuia şi al construcţiei. Numai că, deşi abilitaţi să verifice orice construcţie şi să le sancţioneze pe cele neautorizate, edilii din Budureasa s-au eschivat. "Nu au vrut să ne spună cine e proprietarul terenului şi ne-au răspuns tot cu o cerere, în care ei pretind explicaţii: «Comunicaţi actul normativ ce stabileşte zona de protecţie integrală şi care e perimetrul ei...»", zice Alin Moş.

Luat în zeflemea, directorul APNA acuză pe bună dreptate Primăria de complicitate la ilegalitate. "Acolo se fac jocurile! La Primărie se ştie ce se întâmplă, dar nu vor să facă nimic. Dovadă sunt cabanele de prost gust ridicate pe tot Platoul Padiş", spune Moş, convins că edilii îi cunosc pe cei ce construiesc ilegal, dar închid ochii pentru că sunt pe-o mână cu ei.

Şi Poliţia le-a băgat beţe-n roate rangerilor. După ce directorul APNA a depus o sesizare la secţia Beiuş, poliţiştii au plimbat hârtia două săptămâni şi apoi au pasat-o la Ştei. Nici cei de aici n-au fost mai harnici, ca dovadă că timp de încă o săptămână nu s-au dus pe teren să-l găsească pe proprietarul construcţiei.

Echipa "Nu ştim"

Şi BIHOREANUL a vrut să afle de la Primăria Budureasa cine e proprietarul terenului şi beneficiarul construcţiei ilegale, dar nimeni nu pare dispus să vorbească. În două săptămâni de când a fost informat de APNA, viceprimarul Vasile Grec pretinde că n-a aflat nimic. "E o sesizare de la Parc, dar nu ştiu al cui e terenul pe care s-a construit".

"Noi nu am dat nicio autorizaţie şi nu ştiu să se fi depus vreo cerere", completează Felicia Buştea, secretara Primăriei, adăugând că, după ce va fi găsit, proprietarul construcţiei va fi amendat. Responsabilul cu urbanismul, Marţian Briscan, e şi mai tare: deşi s-a dus pe teren şi deşi are la dispoziţie hărţile cadastrale, nici el n-a identificat proprietarul, aşa că se va adresa Poliţiei: "Să-l găsească ei".

Explicaţia gestului s-ar putea să se afle, însă, în dezvăluirile lui Alin Moş, care arată cum urbanistul i-a cerut să muşamalizeze ilegalitatea. "Briscan m-a rugat să renunţ: «N-ai putea s-o laşi baltă? E plin Padişul de barăci dintr-astea»", susţine directorul APNA.

Plângere penală

Săptămâna trecută, şi Garda de Mediu a căutat două zile în Padiş să dea de urma beneficiarului construcţiei, tot fără succes. "În zona de protecţie integrală, unde nu sunt permise astfel de construcţii, pe un teren privat sunt montate şase containere de locuit pe o fundaţie din buşteni betonaţi în sol. Vom depune plângere penală la Parchet pentru constatarea unei infracţiuni cu autor necunoscut", spune comisarul Sever Şerbănescu.

BIHOREANUL a mers, totuşi, mai departe. A descoperit că automacaraua care a montat containerele este proprietatea firmei orădene Construct Mod şi a încercat să afle măcar de la această firmă cine a închiriat-o. "A luat-o un client pe o zi. Nu pot să vă spun altceva", a parat inginerul Ioan Costea, refuzând şi el să divulge beneficiarul.

Avertismentul "verzilor"

Preşedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) Bihor, Mihai Togor (foto), spune că lucrurile sunt mult mai grave decât par, pentru că nu e vorba de o simplă cabană, ci de începutul unui şantier al cărui scop final e construirea unei staţiuni. "La Molhaşuri e debutul proiectului mega-staţiunii Padiş, susţinut de Viorel Popa", acuză Togor, iar la fel ca el cred şi clujenii de la Clubul Ecologic Transilvania.

Directorul APNA zice că ecologiştii au dreptate pentru că, dacă autorităţile nu intervin, construcţia de lângă Izbuce poate fi un precedent periculos. "În complicitate cu edilii comunei Budureasa, pe raza căreia sunt terenurile afectate staţiunii, susţinătorii proiectului recurg la tactica de gherilă: azi pun o baracă, mâine o cabană. Vor să arate că e nevoie de construcţii turistice în zonă, să o introducă în intravilanul comunelor, s-o scoată de sub protecţia specială şi apoi să poată construi. E un război psihologic", crede Alin Moş.

Proiect controversat

Ideea mega-staţiunii din Padiş a fost lansată de Compania de Turism, Hoteluri şi Restaurante Padiş SRL, controlată de controversatul patron al firmei Cibela, Viorel Popa (foto), cel care, în 1998, a tras un tun de 39 miliarde de lei Băncii Agricole, bani împrumutaţi pe firma Poiana Cibela şi pe care i-a virat, fără să-i înregistreze în contabilitate, în conturile firmei sale, Cibela Group Oradea. Arestat în 2001, a fost condamnat pentru încălcarea Legii societăţilor comerciale la un an, o lună şi 27 de zile de închisoare, exact perioada petrecută în arest.

În 2006, Popa anunţa în zona de protecţie integrală a Parcului Apuseni o investiţie de 60 milioane euro pentru amenajarea unei staţiuni, proiectul fiind bine primit de cele şase primării care aveau terenuri acolo: Bunteşti, Lazuri de Beiuş, Budureasa, Rieni, Drăgăneşti şi Lunca. În urma unor tranzacţii succesive, terenurile au fost concentrate în mâna unui cerc de potentaţi reprezentaţi de Popa şi apoi transferate, toate, de pe raza celorlalte administraţii locale exclusiv în cea a comunei Budureasa. Aici, jocurile fuseseră făcute, astfel că în 2010 Consiliul Local Budureasa a şi emis o hotărâre care introducea terenurile în intravilan, pentru a fi luate de sub tutela Parcului şi Primăria să poată da autorizaţii de construcţie. Doar că ecologiştii s-au opus, obţinând în justiţie suspendarea hotărârii, printr-o decizie a Curţii de Apel Cluj Napoca din iunie 2011, şi blocând proiectul.

Contactat de BIHOREANUL, principalul suspect, Viorel Popa, a fost şi el evaziv, susţinând că barăcile nu sunt ale sale "personal". Afaceristul n-a ascuns că ştie al cui e terenul şi cine construieşte, dar nu vrea să spună. În schimb, a turuit o serie din detaliile viitoarei construcţii: cum urmează a fi îmbrăcate în lemn containerele, ce înclinare va avea şarpanta acoperişului, cum va fi transformată construcţia într-o cabană turistică şi cum va fi scoasă aceasta la produs. Concluzia? "Omul poate face ce vrea pe terenul lui. Bine a făcut ce-a făcut!". În fond, pe aceeaşi mentalitate se bazează şi el, visând la o mega-staţiune într-o rezervaţie protejată...

PROIECTUL LUI CIBELA
Cu banii lui Berlusconi

Staţiunea Padiş a fost proiectată pe 86 de hectare, unde urmau să fie construite hoteluri de patru stele cu 3.000 de locuri, pârtii de schi, restaurante, magazine. În urmă cu şase ani, proiectul a fost intens mediatizat după ce s-a afirmat că printre investitori ar fi şi fostul premier al Italiei Silvio Berlusconi, grupul de antreprenori Vinci din Franţa şi fonduri de investiţii imobiliare din Anglia şi România. Proiectul e blocat de regimul special de protecţie în care se află zona, iar demersurile investitorilor vizează schimbarea legislaţiei şi scoaterea amplasamentului din aria protejată. Ecologiştii susţin că o astfel de dezvoltare imobiliară ar putea afecta ireparabil aria protejată din Parcul Natural Apuseni, ce cuprinde şi molhaşurile de la Izbuce (foto).