În timp ce premierul desemnat Adrian Veștea, susținut de PSD și de foști sau actuali liberali intrați în Cabinet fără girul conducerii PNL, încerca luni seară să adune voturile necesare pentru învestirea noului Guvern, premierul în funcție Ilie Bolojan a condus o ședință extraordinară a Executivului dedicată, între altele, finalizării negocierilor pentru ajustarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Principalul punct semnalat după ședință a fost adoptarea memorandumului prin care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost mandatat să finalizeze ajustarea PNRR, în urma discuțiilor tehnice cu Comisia Europeană.
„Să păstreze cele 13,6 miliarde de euro”
Ilie Bolojan a anunțat că România a reușit să păstreze integral componenta de granturi, adică banii nerambursabili din PNRR.
„Obiectivul nostru principal a fost să nu pierdem sumele care au fost alocate României pe componenta de grant. Deci e vorba de sumele nerambursabile și le mulțumesc colegilor noștri pentru că au reușit ca în urma acestor negocieri să păstreze cele 13,6 miliarde de euro care erau sumele nerambursabile în continuare ca grantul pentru România”, a declarat premierul.
Bolojan a explicat că negocierile au durat peste două luni și au vizat modul în care România va realiza cele 66 de reforme și va atinge cele 385 de ținte și jaloane asumate prin PNRR.
Potrivit premierului, până la sfârșitul lunii august, România trebuie să mai absoarbă aproape 5 miliarde de euro din componenta de granturi, pentru a putea achita lucrări aflate în stadii avansate.
Pe componenta de împrumut, suma rămasă după negocieri este de 6,64 miliarde euro, cu 1,2 miliarde euro mai puțin față de nivelul anterior, reducerea fiind explicată prin faptul că o parte dintre proiecte nu pot fi finalizate în termen sau au necesitat recalculări pe componentele de investiții.
Autostrăzi, spitale și investiții locale
Premierul a spus că una dintre principalele mize ale negocierilor a fost păstrarea pe componenta de grant a investițiilor cu risc minim de nefinalizare. Proiectele aflate într-un stadiu avansat au fost mutate pe granturi, iar cele cu probleme de progres au fost mutate pe împrumut, pentru a evita pierderea banilor nerambursabili.
„Unul din elementele importante de negociere este legat de salvarea finanțării autostrăzilor”, a afirmat Bolojan.
El a explicat că, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, plata pentru autostrăzi va putea fi făcută proporțional cu stadiul lucrărilor realizate, astfel încât România să nu piardă sume importante.
O altă soluție agreată privește recepția parțială a unor lucrări finalizate, dar care nu pot fi încă racordate din motive birocratice, de exemplu la rețelele electrice. Bolojan a spus că este vorba inclusiv despre mii de investiții gestionate de autoritățile locale.
Premierul a menționat și investițiile din sănătate, unde, prin aprobarea indicatorilor și alocarea sumelor suplimentare necesare, au fost deblocate șantiere care aveau probleme din cauza neplății constructorilor.
Pâslaru: PNRR era „pe marginea prăpastiei”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pâslaru, a spus că România a preluat un PNRR aflat într-o situație critică și că negocierile finale au permis transformarea planului într-unul realizabil.
„Am preluat un PNRR aflat pe marginea prăpastiei, blocat complet”, a declarat Pâslaru, afirmând că exista o „condiție dezastruoasă de neîncredere” din partea Comisiei Europene privind capacitatea României de a face reforme.
Ministrul a susținut că, în urma negocierilor, componenta de grant este „complet realizabilă”, fiind formată din proiecte deja finalizate sau aflate la peste 90% stadiu de realizare.
„Componenta de granturi rămânând integral așa cum a fost ea din ziua întâi în PNRR, 13,57 miliarde”, a precizat Dragoș Pâslaru.
Potrivit ministrului, toate cele șapte spitale rămase pe PNRR ar urma să fie finalizate, iar pe zona de educație a fost păstrată integral alocarea financiară, inclusiv pentru campusuri, dotări de școli și alte investiții.
Pâslaru a spus că România are acum „un plan de 20,2 miliarde de euro implementabil” și că termenul final pentru implementare rămâne luna august 2026.
Reforme prin angajarea răspunderii
Bolojan a subliniat că, indiferent cine va conduce Guvernul în perioada următoare, România trebuie să adopte rapid reformele rămase, pentru a nu pierde bani europeni.
„Având în vedere dificultatea de a adopta în Parlament o parte din reforme, gândiți-vă la legea salarizării, indiferent ce guvern va avea România în perioada următoare, soluția practică pentru a îndeplini pachetul de reforme, care înseamnă miliarde de euro, înseamnă angajarea răspunderii pe toate proiectele care nu sunt adoptate în Parlament”, a spus premierul.
Bolojan a numit această variantă „singura soluție fezabilă” pentru ca România să poată bifa reformele până la finalul lunii august și să își recupereze granturile.
Dragoș Pâslaru a precizat că patru proiecte sunt deja în Parlament, iar alte trei sunt în pregătire. Separat, ministrul a menționat legea salarizării în sectorul public, pe care a descris-o drept al optulea proiect important.
Bolojan, despre Guvernul Veștea: „Dacă trece, va trece cu voturi de la AUR”
Briefingul de la Guvern a avut loc în aceeași seară în care Adrian Veștea negocia susținerea Cabinetului său, inclusiv cu AUR, înaintea votului de învestitură din Parlament.
Întrebat despre aceste negocieri, Ilie Bolojan a spus că nu cunoaște toate detaliile, fiind implicat în ședința de Guvern, dar a făcut o observație politică directă.
„Modul în care își gestionează domnul Veștea susținerea este responsabilitatea lui. Dacă ne-am lua după declarații, ar trebui să constatăm că nu există numărul de voturi pentru a trece Guvernul. Dacă Guvernul ar urma să treacă, înseamnă că va trece cu voturi de la AUR, pentru că altfel nu iese aritmetica parlamentară”, a declarat Bolojan.
Premierul în funcție a reiterat că PNL nu susține Cabinetul Veștea și a criticat faptul că pe lista depusă în Parlament apar persoane indicate ca fiind liberale, deși partidul nu și-a dat acordul.
„Acest Guvern nu este susținut de PNL și orice membru al Cabinetului nu reprezintă Partidul Național Liberal”, a spus Bolojan.
El a calificat folosirea numelui PNL drept „o formă de abuz” și a spus că liberalii au cerut conducerii celor două Camere ale Parlamentului eliminarea oricărei referiri la partid din lista Guvernului Veștea.
Ședința extraordinară a Executivului s-a desfășurat, astfel, în paralel cu negocierile politice pentru învestirea noului Cabinet, într-o zi în care miniștrii propuși de Adrian Veștea au fost audiați pe repede înainte în comisiile parlamentare, iar votul final era programat luni seară.
Mai jos, declarațiile celor doi: