Peisajele pitoreşti din Munţii Apuseni ar putea fi completate de camioanele care vor transporta piatră, iar la o plimbare prin Parcul Natural Cefa iubitorii de păsări s-ar putea întâlni cu buldoexcavatoarele care dezgroapă pietriş din balastiere.
Viitorul ariilor protejate din ţară e incert după ce Guvernul a aruncat în aer toate contractele de custodie pe care organizaţiile neguvernamentale le-au încheiat pentru aceste situri, asumându-şi îngrijirea lor! Conform noii legi, vor putea îngriji ariile protejate doar instituţiile publice, nu şi ONG-urile. "Într-un mod mişelesc, se doreşte distrugerea asociaţiilor de mediu din România", acuză Andrei Togor, liderul Aqua Crisius, una dintre cele mai active asociaţii ecologiste din Bihor.
Stat nepriceput, caut ONG!
În prezent, majoritatea ariilor protejate din ţară sunt în custodia unor organizaţii ecologiste, în baza unor contracte încheiate cu Ministerul Mediului.
Ministerul a împărţit custodia ariilor protejate în 2007, odată cu aderarea României la UE, tocmai pentru că regulile europene sunt stricte în privinţa conservării habitatelor naturale, iar statul român era incapabil să îndeplinească cerinţele. Doar siturile care nu au fost dorite de nicio asociaţie au rămas în grija agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului sau a consiliilor judeţene. Însă grija acestora a fost pur formală...
Contractele între custozi şi Minister prevăd că, fără să primească niciun leu din bugetul public, cei dintâi răspund de protejarea ariilor. Obligatoriu, trebuie să angajeze rangeri care să le supravegheze şi să întocmească aşa-numitele planuri de management, adică să inventarieze speciile care trebuie protejate şi să stabilească regulile ce trebuie respectate pentru a asigura conservarea lor. Ca să procure banii necesari, ONG-urile au avut o singură soluţie: să elaboreze proiecte cu finanţare nerambursabilă.
Naţionalizare verde
Anul acesta, pe 19 iulie, însă, toate ONG-urile care au în grijă rezervaţii naturale au primit, brusc, o lovitură grea. Fără nicio dezbatere ori consultare publică, Guvernul Dăncilă a modificat OUG 195/2005 privind protecţia mediului, care defineşte, printre altele, procedura de dare în custodie.
În noua formă, reglementarea stabileşte că administrarea ariilor naturale se face doar de către structurile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) sau de servicii ale instituţiilor publice locale sau centrale, respectiv de muzee şi instituţii de cercetare. ANANP este o instituţie înfiinţată în 2016 - încă nefuncţională - cu rolul de a prelua custodia ariilor "orfane". Potrivit noii OUG, în perioada următoare ar trebui să fie înfiinţate structuri judeţene ale ANANP, care să preia cu forţa custodia tuturor ariilor protejate.
"Vom dispărea"
Modificarea legislativă e criticată dur de ecologiştii bihoreni. "Este o naţionalizare, o cooperativizare!", acuză Andrei Togor (foto), lider al Asociaţiei Aqua Crisius, care are în grijă, singură sau alături de alte organizaţii partenere, şase arii protejate, între care Valea Iadului, Parcul Natural Cefa şi Rezervaţia Peţea din Băile 1 Mai, "casa" nufărului termal.
"Sunt convins că după ce ANANP va prelua Peţea, apa în lac va reveni, iar în rezervaţie va fi doar lapte şi miere", zice Togor. Are şi motive să comenteze ironic: custodia lacului a fost preluată de Aqua Crisius tocmai pentru că o instituţie de cercetare cu finanţare publică, Muzeul Ţării Crişurilor, s-a dovedit incapabilă să oprească secarea şi, implicit, distrugerea lui.
Togor e convins că, prin modificarea legii, se doreşte anihilarea asociaţiilor de mediu. "Structura judeţeană a ANANP va fi politizată, în mod cert, iar noi vom rămâne fără obiectul muncii şi, probabil, vom dispărea", spune el. Or, fără ochiul vigilent şi priceperea ecologiştilor, ariile protejate vor putea fi masacrate în voie...
Liber la abuzuri!
Acelaşi viitor sumbru îl prognozează şi Paul Iacobaş (foto), preşedintele Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor, care administrează aria Defileul Crişul Repede - Pădurea Craiului, făcând din peşterile Farcu şi Meziad adevărate obiective turistice. "Nu degeaba au decis recent şi să dea undă verde exploatării de resurse naturale din ariile protejate. Va fi liber la abuzuri: exploatări de lemn, cariere de piatră, aducţiuni de apă...", zice Iacobaş.
Îngrijorat de viitorul proiectelor europene pe care CAPDD le are în derulare, şi chiar de cel al asociaţiei pentru care lucrează 15 angajaţi, Iacobaş are şi el convingerea că Guvernul PSD-ALDE a avut intenţia să-i elimine pe ecologişti, care adesea au protestat în stradă împotriva politicienilor. În loc să dea atenţia cuvenită revendicărilor lor, ori măcar să nu-i încurce, politicenii preferă să-i ruineze, cu tot cu natura din jur...