În şedinţa din 20.01.2016, Curtea Constituţională a admis două excepţii de neconstituţionalitate cu privire la două texte foarte importante ale Codului de procedură penală.
Astfel printr-o primă decizie a fost declarat neconstituţional în întregime art. 318 din Noul Cod de procedură penală care prevedea că, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.
Mai concret, conform acestui text de lege, procurorul are o libertate deplină să absolve de răspundere penală orice persoană care a săvârşit o infracţiune care este pedepsită cu o pedeapsă până la 7 ani, respectiv în cazul majorităţii infracţiunilor prevăzute în Codul penal. Curtea Constituţională a reţinut că acest text este neconstituţional deoarece, potrivit Constituţiei României, actul de justiţie se realizează întotdeauna numai prin instanţa judecătorească. Mai concret, Curtea Constituţională a apreciat că este neconstituţional ca procurorul să aibă mai multe puteri decât judecătorul în România.
Decizia foarte corectă a Curţii Constituţionale poate ridica în schimb probleme practice deoarece, în lipsa unei intervenţii rapide a legiuitorului, această posibilitate de a se renunţa la urmărirea penală nu va putea fi dispusă nici de procuror, nici de judecător, fapt care poate conduce la supraîncărcarea instanţelor penale cu cauze minore şi la celebrele condamnări "3 ani pentru o găină".
Prin a doua decizie, Curtea Constituţională a apreciat că posibilitatea de a contesta un sechestru doar în trei zile de la luarea acestei măsuri este neconstituţională deoarece încalcă dreptul la proprietate privată şi liberul acces la justiţie a persoanei faţă de care se dispune o astfel de măsură.
În acest context, în lipsa unei intervenţii a legiuitorului, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, persoana al cărei bun a fost sechestrat va putea contesta oricând măsura dispusă în cauză.