Incidente la meciul România-Kosovo: În tribune s-a afișat un banner cu „Kosovo e Serbia”. FRF îi condamnă pe „huligani” (FOTO)

Nu că Serbia și Kosovo ar fi aceeași treabă ca în vremea Jugoslaviei, ci pentru că România face parte dintre țările ... care nu au recunoscut Kosovo, tot așa cum nu poate recunoaște nici Ținutul Secuiesc.

Cam așa ar putea arăta România cu rudimentele astea parașutate din galerie în parlament! https://www.youtube.com/watch?v=UZ-gOZXmB0A&ab_channel=SabinGhermanOficial

Gașca aurolacă de bezna minții : - simboluri clare naziste tatuate sau direct pe tricou. Dar sunt pro-Rusia care s-a luptat totuși cu ăia - sunt ortodocși dar si nazisti si pro ruși - Adica fix regiumurile care au fost cu ateismul si numai ortodocși nu erau - ii adora pe Zelea Codreanu si pe Antonescu - care a trimis trupe sa atace URSS, dar ei sustin Rusia - ii preaslavesc pe Putin si pe Orban Viktor - Adica fix pe aia care ar ataca ROMANIA mâine dacă ar putea si ar rupe bucăți din țară. Dar ei sunt cei mai patrioți E atât de aberanta toată chestia ca eu sincer nu știu ce sa mai zic. Beznă si Nebunie.

1) Aduci oda Albaniei si Kosovo bagand la inaintare aromanii din Albania, scriind ca "Avem sute de mii de etnici români acolo (aromâni). jumătate din elita lor vorbeste româneste". CARE SUTE DE MII ??? Recensamantul din 2011 (cel mai recent) arata ca sunt sub 10.000. Poftim: https://www.instat.gov.al/media/3058/main_results__population_and_housing_census_2011.pdf 2) Recunoasterea Kosovo de RO deschide o cutie a Pandorei de care si mie, ca roman de etnie MAGHIARA mi frica. Eu cred ca nu stii reperele recente si MOTIVATE care ne-au adus azi pe toti la aceasta concluzie - a nerecunoasterii Kosovo de catre Romania. In Revista Sinteza iti explica forte clar: Explicând refuzul în privinţa nerecunoaşterii Priştinei, ex-preşedintele Băsescu a invocat pericolul autoproclamării independenţei Transnistriei, după model kosovar. Decizia Bucureştiului din acel moment de a nu recunoaşte Kosovo a fost fundamental corectă, fiind justificat să susţii interesele unui stat vecin – Serbia, cu atât mai mult cu cât acestea sunt legate de integritatea teritorială. Menţinerea în timp a acestui refuz – alături de Cipru, Grecia, Slovacia şi Spania, ţări care se confruntă cu probleme separatiste – a fost însă invariabil pusă în legătură cu pretenţiile de autonomie din Ţinutul Secuiesc. Dacă ar fi să judecăm resorturile acestei decizii, ne dăm seama că a compara Kosovo şi Ţinutul Secuiesc este impropriu, având în vedere lipsa de similitudini din punct de vedere istoric, cât şi situaţia actuală a minorităţii maghiare, care beneficiază de multă vreme de condiţii superioare de exprimare, reprezentare politică, administrativă, acces la educaţie. În plus, România este stat membru UE şi NATO şi beneficiază, prin prisma acestei apartenenţe, de un plus de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte suveranitatea şi integritatea teritorială. În plus, este logic că o eventuală aliniere a României la vocile majoritare care recunosc independenţa Kosovo nu va conduce automat la autoproclamarea independenţei Ţinutului Secuiesc. Eventuale mişcări de ”nesupunere” ar fi fost mai raţional să aibă loc imediat după proclamarea independenţei Kosovo, ”la cald”, în contextul efervescent din februarie 2008, nu după ani de zile. Între timp, atitudinile comunităţii internaţionale faţă de statutul Kosovo s-au mai temperat, lucrurile aşezându-se pe un făgaş favorabil pentru Priştina. În 2010, Curtea Internaţională de Justiţie a considerat că „în Declaraţia de independenţă a Kosovo nu a avut loc nicio încălcare a dreptului internaţional”. Kosovo a fost recunoscut treptat ca stat de 108 ţări, printre care SUA şi 23 din cadrul UE, a aderat la mai multe organizaţii internaţionale şi va semna, probabil, anul acesta, Acordul de Stabilizare şi Asociere cu UE. Cumulativ, a avut loc un „dezgheţ” şi în relaţiile cu Serbia, cele două părţi dând semnale că sunt pregătite să facă paşi mici spre soluţionarea conflictului. Graţie dialogului de normalizare a relaţiilor moderat de UE, au fost semnate acorduri de cooperare în domenii diverse. În contextul acestor evoluţii, a crescut presiunea la adresa celor 5 ţări europene care nu creditează Kosovo ca stat. Cel mai recent gest a fost adoptarea, în Parlamentul European, la 11 martie 2015, a unei propuneri de rezoluţie în care acestea sunt „încurajate” să recunoască Kosovo, pentru a facilita normalizarea relaţiilor acestuia cu Serbia. Speculând capitalul de care se bucură Priştina şi sprijinul deschis din partea UE, Albania face lobby la Bucureşti, premierul Edi Rama reluând, de curând, în vizita în ţara noastră, îndemnul de recunoaştere a independenţei Kosovo. Dubii Valul de „creditare” a Priştinei a atins şi România, unele poziţii diferite făcându-şi simţite prezenţa încă din 2012, când 17 eurodeputaţi români din 33 au votat, în Parlamentul European, o rezoluţie prin care îndeamnă la recunoaşterea independenţei Kosovo, pe motiv că „lucrurile se schimbă în Europa şi în Balcani”. În 2013, premierul Ponta s-a declarat pentru „recunoaşterea rapidă a independenţei” regiunii, lăsând să se înţeleagă, în dialogul cu vicepreşedintele american, Joe Biden, că din 2015, ţara noastră ar putea avea „o poziţie coordonată cu partenerii occidentali”. Un punct de vedere nuanţat a avut şi ministrul de externe Titus Corlăţean în martie 2014, care a precizat că „în cazul Kosovo ar fi absurd, politic vorbind, să nu ţinem cont de evoluţiile importante în dialogul dintre Belgrad şi Priştina, de faptul că acestea au condus la un anumit grad de normalizare şi au deschis calea viitoarei aderări la UE pentru fiecare”. În opoziţie marcantă s-a aflat fostul preşedinte Traian Băsescu, care a sancţionat declaraţiile premierului din 2013. Fostul şef al statului a indicat că „nu trebuie forţată nota în privinţa recunoaşterii Kosovo” şi că „poziţia ţării noastre va rămâne neschimbată până ce Belgradul nu va cădea de acord cu Priştina”, semn al unei poziţii prudente, expectative, dar nu inflexibile. Perspective Preşedinte Klaus Iohannis nu s-a pronunţat încă pe această temă. Abordarea acestui subiect sensibil şi o eventuală schimbare de atitudine se va face, probabil, cu prudenţă, după discutarea şi punerea de acord la toate nivelele de decizie, dar fără a ignora evoluţiile în relaţiile Belgradului cu Priştina. Serbia şi Kosovo merg pe un drum fără întoarcere, lucru pe care toţi îl conştientizează. În fapt, nu au de ales decât să înainteze într-un dialog chiar şi lipsit de entuziasm şi presărat constant cu reasigurări ale sârbilor că nu vor recunoaşte Kosovo, având ca obiectiv final şi comun aderarea la UE. Belgradul ştie că îi va fi greu să adere la Uniune fără să recunoască Kosovo, aşa cum a admis preşedintele Tomislav Nikolic, şi nu este exclus ca pe viitor, sub imperiul presiunilor tot mai dese la adresa sa, să organizeze un referendum pentru recunoaşterea provinciei ca stat independent. Pentru România, soluţionarea problemelor dintre Belgrad şi Kosovo şi aderarea acestora la spaţiul euroatlantic este convenabilă, întrucât îi oferă perspectiva stabilităţii la graniţă. În plus, nerecunoaşterea Kosovo este de natură să întârzie perspectiva aderării, dând un imbold consolidării influenţei Rusiei în Balcani. Avansul în dialogul dintre Serbia şi Kosovo reprezintă, aşadar, cheia sau, mai bine zis, momentul oportun care ar putea duce la o reconfigurare în dialogul Bucureştiului pe tema Kosovo.

Despre “prietenii” sârbi si Kosovo Sarbii sunt aliații Rusiei si ai Ungariei. care in nici un caz nu ne vor binele. Au declanșat un război teribil si au făcut crime inimaginabile in regiune. Acuma albanezii (care sunt ultra-majoritari in Kosovo). Sunt in Nato, super apropiați de SUA, sunt anti-Rusia CLAR. Avem sute de mii de etnici români acolo (aromâni). jumătate din elita lor vorbeste româneste (aromânii plus mii care au studiat aici in anii 90). Mama primului ministru albanez e aromână. Deci - dacă cititi asta inca o data - de ce nu am fi mai degraba prieteni cu albanezii si kosovo ???? Care e logica exactă ca nu inteleg ? Ah si încă o chestie - Serbia o duce așa de bine cu politica lor ”mandra” si aliantele lor cu Rusia china Ungaria etc - ca sunt săraci lipiți, sunt sub nivelul Vaslui sau Teleorman daca nu stiati. mare succes. Chiar vrem sa ii copiem ???? Si ultima - dacă cineva zice ca Kosovo e Serbia, e fix același lucru cu Transilvania e Ungaria - ca si intr-un loc si in altul majoritatea populatiei e de alta etnie, dar la un moment dat au fost sub alt imperiu si atunci ar trebui sa revină la “matcă” nu ??????