Independenţa judecătorului. Poziţia secţiei penale a Înaltei Curţi

Săptămâna aceasta voi prezenta un aspect ce nu ţine atât de legislaţie şi aplicarea în concret a acesteia, ci de rolul actului de justiţie într-un stat de drept şi de independenţa ce trebuie să îi fie garantată unui magistrat pentru a putea cel puţin exista idealul unei justiţii corecte.

În concret, în urma tragediei de la clubul Colectiv, s-au deschis dosare penale şi s-au dispus măsuri privative de libertate. Într-unul dintre aceste dosare Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea a trei persoane, inclusiv a unui fost primar. În urma exercitării contestaţiei la măsura arestului dispusă în cauză, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti a apreciat, pe baza probelor de la dosar, că nu se impune o asemenea măsură şi a dispus punerea în libertate a acestor persoane, hotărârea fiind definitivă. A doua zi, Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii a emis un comunicat de presă prin care arată că s-a autosesizat şi face cercetări faţă de acel judecător.

Apărând independenţa judecătorului, ca pilon de bază al statului de drept, Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a emis, pe 13 octombrie, un comunicat în care dezaprobă acţiunea. Potrivit acestuia, poziţia Inspecţiei Judiciare de a se autosesiza ca urmare a opiniilor critice exprimate în mass-media reprezintă o atingere de nepermis a înfăptuirii actului de justiţie cu respectarea principiilor independenţei, imparţialităţii şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în lipsa oricăror informaţii care să contureze o suspiciune rezonabilă privind posibile abateri disciplinare.

"Aducerea la cunoştinţa publicului de către Inspecţia Judiciară, într-o fază incipientă, a demersurilor pe care le-a întreprins creează o presiune asupra judecătorilor şi procurorilor care ar risca să facă obiectul unei verificări disciplinare în cazul pronunţării de soluţii ce nu concordă cu aşteptările opiniei publice", arată comunicatul.

În consecinţă, Secţia Penală a Instanţei Supreme a simţit nevoia să ia atitudine în faţa "oricăror acţiuni care afectează realizarea actului de justiţie în condiţii de independenţă, imparţialitate şi respectare a legii", cu precizarea că nu urmăreşte, însă, ca aceste garanţii date de lege "să permită ca atitudini şi conduite ce ar putea constitui abateri disciplinare să rămână nesancţionate".