În judeţul Bihor programul de distribuire în şcoli a produselor de panificaţie, lactatelor şi merelor este în impas. Consiliul Judeţean a decis descentralizarea programului, adică pasarea responsabilităţilor către autorităţile locale, fără însă a le cere acordul şi a coopera cu ele pentru ca transferul să se facă la timp şi fără probleme.

Dacă unii primari au acceptat fără comentarii măsura pe care CJ a adoptat-o la finele lunii iunie, mulţi susţin că vor refuza noua sarcină. În această situaţie, Consiliului Judeţean nu îi mai rămâne timp destul nici să convingă primăriile şi nici să organizeze licitaţiile pentru anul şcolar ce stă să înceapă, ceea ce va duce la întârzierea cu câteva săptămâni a acestuia. Prinşi la mijloc sunt aproximativ 13.000 de elevi, lăsaţi fără gustare...

Cornuri electorale

Dornic de popularitate şi vrând să se arate grijuliu faţă de elevi, Guvernul PSD a emis în 2002 Ordonanţa de Urgenţă 96, prin care copiilor din clasele I-IV li se acordau gratuit produse de panificaţie şi produse lactate în valoare de 70 de bani pe zi. Sumele erau suportate din bugetele consiliilor judeţene şi consiliilor locale de sector în cazul Capitalei.

În 2009, Guvernul Boc a extins programul şi la elevii din clasele V-VIII şi a trecut la finanţarea programului cu fonduri europene, prin intermediul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. În 2010, printr-o nouă Ordonanţă, OUG 24, elevilor li s-a sporit suplimentul zilnic cu un măr, în valoare de 30 de bani.

11 Gabriela Urda.jpgÎn Bihor programul a fost gestionat încă de la început de Consiliul Judeţean, de pe urma lui beneficiind anual 16.000 de elevi. "Coordonez acest program de nouă ani şi niciodată nu au fost probleme", spune Gabriela Urda (foto), funcţionar în cadrul Direcţiei Economice a CJ. Aleşii bihorenilor au decis, însă, peste noapte să descentralizeze programul, adică să-l paseze primăriilor. Şi au apărut şi problemele...

Abuz

În ce priveşte motivaţia schimbării, şeful CJ, Radu Ţîrle, susţinea că descentralizarea ar fi în beneficiul firmelor locale deoarece, în urma câştigării licitaţiilor organizate tot la nivel local, acestea ar putea livra alimente mult mai proaspete decât o poate face un distribuitor mare cu sediul în alt judeţ.

Fără a se întreba ce poate împiedica aceste firme mari să câştige licitaţiile din localităţile mai mici, dar şi fără a se gândi dacă mai e timp pentru transferarea acestor atribuţii către primării, consilierii judeţeni au aprobat iniţiativa lui Ţîrle. Asta deşi CJ nu respectase procedura, netrimiţând în prealabil înştiinţări şi neaşteptând răspunsurile din partea consiliilor locale care, prin vot, ar fi trebuit să decidă dacă sunt sau nu sunt de acord cu preluarea programului.

Bazându-se pe faptul că primăriile nu vor comenta, CJ a transmis Hotărârea de Consiliu nr. 145 din 30 iunie doar după ce aceasta fusese adoptată, cerând edililor să "ia la cunoştinţă" şi "să se conformeze", deşi între Consiliul Judeţean şi consiliile locale nu există raporturi de subordonare. "Ei vorbesc despre autonomie locală, dar ne trimit hotărâri fără să ne putem spune şi noi punctul de vedere", se plânge primarul din Salonta, Torok Laszlo.

Nu, mersi!

11 Eugenia Borbei_1.jpgSingura primărie care din start a refuzat să preia programul lapte-corn a fost cea din Oradea. "Conform principiului autonomiei locale, noi nu suntem subordonaţi Consiliului Judeţean şi deci nu avem obligaţia să aplicăm hotărârile pe care le dau ei", explică Eugenia Borbei (foto), şefa Direcţiei Juridice a municipalităţii.

În plus, jurista arată că CJ trebuia să declanşeze descentralizarea la începutul anului bugetar, pentru ca distribuirea alimentelor pentru elevi să poată fi cuprinsă în planurile de achiziţii pe anul în curs. "Noi nu vom prelua un astfel de program atâta timp cât doar licitaţiile pentru cele 69 de unităţi şcolare ar dura cel puţin două luni, iar cheltuielile aferente nu sunt prevăzute în bugetul nostru pe 2011".

Conform legii, dacă primăriile refuză transferul, CJ e obligat să se ocupe în continuare de program. "Când s-a emis Ordonanţa de Urgenţă din 2002, Consiliul Judeţean putea refuza această activitate, pentru că în acea Ordonanţă scria că programul trebuie gestionat fie de consiliile judeţene, fie de consiliile locale. Acum, însă, după ce l-au gestionat atâţi ani, cei de la judeţ nu mai au această posibilitate", afirmă Borbei.

"Şmecheri"

Reprezentanţii CJ o ţin, însă, pe-a lor. "Eu nu cred că o hotărâre dată de consilierii judeţeni poate fi refuzată. Primăriilor le-am trimis cinci adrese pe acest subiect. Primarii sunt şmecheri când spun că nu au fost consultaţi. Să nu îi credeţi!", spune Gabriela Urda.

Nici timpul scurt, până la începerea noului an şcolar, pe care îl au la dispoziţie primăriile pentru preluarea programului n-ar fi o problemă, crede funcţionara, pentru că administraţiile locale pot cumpăra produsele prin achiziţie directă, adică fără licitaţii, sumele necesare fiind mai mici de 15.000 de euro, pragul de la care licitaţiile devin obligatorii. Sau, adaugă ea, primăriile pot la fel de bine să negocieze cu furnizorii cantităţi mai mici, "pentru o săptămână, două sau trei, până se face licitaţia".

Şi ei spun nu

Încurajaţi de refuzul Oradiei, primarii din Marghita, Salonta, Beiuş, Nucet şi Brusturi au declarat BIHOREANULUI că sunt decişi să urmeze exemplul lui Bolojan şi să respingă preluarea programului de la CJ.

În schimb, Urda e convinsă că primăriile vor fi de acord odată ce vor fi convinse că li se alocă şi banii necesari. "În şedinţa din 30 august banii prevăzuţi pentru acest program vor fi repartizaţi către primării. Noi deja i-am calculat în funcţie de numărul de elevi din fiecare localitate", spune Urda.

Nu banii sunt, însă, principala problemă. Ci faptul că primăriile nu vor să-şi încarce funcţionarii puţini cu noi sarcini, în condiţiile în care nici angajări nu mai au voie să facă, pentru că le interzice Guvernul. În plus, indiferent de ce vor decide primăriile mici, CJ tot nu se va putea scăpa de program, câtă vreme cea mai mare administraţie, Oradea, cu cele mai multe şcoli arondate, refuză să preia sarcina. Asta însemnă că tot CJ va trebui să se ocupe de "grosul" programului, în timp ce unele primării din judeţ îl vor gestiona local.

Va ieşi, deci, o harababură totală, în care niciun obiectiv nu va fi atins. Nici descentralizare, nici hrană proaspătă pentru copii...


CARE LAPTE?
Populist şi inutil

Ordonanţa prin care Guvernul Năstase a instituit obligativitatea programului lapte-corn a fost de la început criticată pentru populism, iar modul în care a fost aplicată i-a dovedit adesea şi inutilitatea. În majoritatea şcolilor, mai ales la oraş, calitatea produselor este scăzută, iar copiii aruncă pur şi simplu pacheţelul primit.

Nici măcar şeful CJ nu crede în beneficiile programului. "Copilul meu îmi spune că în pauze colegii joacă tenis cu cutiile de lapte", spune Ţîrle. Consilierul judeţean Szabo Odon spune că în Ungaria există un program asemănător, dar mult mai eficient, în care copiii primesc o masă caldă pe zi, şi unul de acest gen trebuia pus în practică.