Fără doar şi poate, cea mai veche formă de reciclare este compostarea. Îngrăşământul natural realizat prin fermentarea resturilor vegetale este cea mai ecologistă metodă de fertilizare a solului din orice grădină: pe lângă că este organic, contribuie şi la reducerea cantităţilor de deşeuri dintr-o gospodărie!

Primăria şi RER Ecologic Service vrea să-i convingă pe cât mai mulţi orădeni să îşi transforme deşeurile vegetale în compost, aşa că oferă 75 de recipiente anume făcute pentru compostare. Cine le poate primi? Cei care le cer!

Două ingrediente

Toamna este sezonul lucrărilor de curăţenie în grădini, iar asta înseamnă iarbă tunsă, frunze adunate, crengi tăiate... Pentru cei mai mulţi orădeni, acestea sunt resturi numai bune de aruncat, dar ele pot fi materia primă perfectă pentru fertilizarea grădinilor.

Compostul este un îngrăşământ natural format din materie organică descompusă, pe care, cu puţină hărnicie, oricine îl poate face acasă. Două tipuri de ingrediente sunt necesare: materiale bogate în azot (precum florile, buruienile, frunzele încă verzi, resturi de fructe şi legume, pâine, zaţ de cafea, boabe de cafea ori pliculeţe de ceai) şi materiale bogate în carbon (cum sunt paiele, ramurile de copaci tocate, viţa de vie, ziarele, cutiile de carton, rumeguş, coji de nuci sau alune, orez sau frunze uscate).

Sub nicio formă în compost nu se pot pune resturi de mâncare, carne ori oase, deşeuri din plastic, sticle sau metale şi nu este indicat să fie amestecate nici resturile lemnoase atacate de boli ori buruienile cu seminţe.

Utilizaţi cu măsură

Cele două tipuri de materii prime trebuie aşezate într-o cutie cu capac, dar fără fund, pusă direct pe pământ, la loc umbros. Obţinerea îngrăşământului se poate face în două feluri: compostare la rece, o metodă anaerobă, sau la cald, metodă denumită Berkeley, după universitatea cu acelaşi nume din California.

Dacă aceasta din urmă este ceva mai complicată, metoda anaerobă este, în schimb, la îndemâna oricui. Materialele vegetale se aşază alternativ în straturi de câte 15-20 centimetri, fiecare udat. O dată pe lună, grămada poate fi întoarsă, pentru o mai bună aerare şi pentru grăbirea procesului de descompunere, care de altfel este lent şi durează între 6 şi 12 luni.

După ce materiile s-au descompus, compostul poate fi folosit la plantarea pomilor fructiferi, a arborilor şi a arbuştilor ornamentali ori a florilor. Atenţie, însă: chiar dacă este un produs organic, compostul în exces poate dăuna vegetaţiei, la fel ca fertilizarea chimică. Aşa că trebuie folosit cu măsură.

Veniţi şi luaţi!

Pentru a-i ajuta pe orădenii care vor să-şi recicleze şi deşeurile vegetale, Primăria şi RER Ecologic Service le oferă doritorilor câte un recipient de plastic pentru realizarea compostului. Din 5 octombrie începând, orice orădean poate cere la sediul RER Ecologic Service, din strada Tudor Vladimirescu nr. 79, unul dintre cele 75 de recipiente oferite gratuit, cu condiţia să aibă un contract de salubritate încheiat cu societatea şi să fie cu plata facturilor de salubritate la zi.

Lăzile, cu un volum de 325 litri fiecare, sunt anume concepute pentru compostare: nu au fund, au capac cu mâner, simplu de manevrat, şi o uşă în partea de jos, prin care compostul poate fi scos cu uşurinţă. Regula de distribuire este „primul venit, primul servit”, aşa că orădenii sunt aşteptaţi să ducă lăzile acasă şi să înceapă să-şi prepare îngrăşământul...


CURĂŢENIA CONTINUĂ
Compost... centralizat

Orădenii care au resturi vegetale, dar nu vor să-şi facă acasă compost, pot să scape gratuit de aceste deşeuri lăsându-le în containerele pe care RER Ecologic Service le-a pus în oraş, în cadrul campaniei de curăţenie generală de toamnă. În fiecare săptămână, recipientele de colectare sunt amplasate într-o zonă anume din oraş, iar deşeurile vegetale adunate de aici sunt transformate în compost la depozitul ecologic de deşeuri al oraşului, administrat de Eco Bihor. Programul detaliat al campaniei de curăţenie de toamnă poate fi consultat pe site-ul Primăriei, www.oradea.ro, sau al operatorului de salubritate, www.reroradea.ro.