Odată cu tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România s-a angajat să aibă doar halde ecologice pentru depozitarea deşeurilor. Pentru Bihor, acest lucru înseamnă închiderea vechilor gropi de gunoi din Aleşd, Marghita, Săcueni, Valea lui Mihai, Beiuş, Ştei şi Salonta, rămânând activă doar cea de la Oradea. Conform unei Hotărâri de Guvern din 2005, termenul limită de închidere şi ecologizare a expirat pentru toate oraşele bihorene, mai puţin pentru Salonta şi Valea lui Mihai. Garda de Mediu Bihor constată totuşi că, exceptând Aleşdul, niciun alt oraş nu s-a conformat în totalitate cerinţelor.
Obligaţii europene
Odată cu intrarea în UE, România a promis că va respecta şi directivele europene de mediu, care impun, între altele, lichidarea şi ecologizarea vechilor gropi de gunoi. Pe lege, vor mai putea funcţiona doar acele halde care au autorizaţii că sunt ecologice, deci nu permit poluarea terenurilor şi apelor freatice de adâncime, şi nici a aerului prin autoaprinderea deşeurilor.
În Bihor, singura haldă licenţiată e cea a Oradiei, gestionată de firma Eco Bihor, astfel că gropile din toate celelalte oraşe şi municipii ale judeţului trebuie închise.
Prin HG 349 din 2005, fiecare localitate a primit răgaz să-şi închidă vechile gropi de gunoi. Beiuşul şi Aleşdul au avut termen vara anului 2009, Marghita, Săcueniul şi Şteiul iulie 2010, iar Valea lui Mihai şi Salonta mai au timp până în 2012.
Obligaţia n-a fost tocmai pe placul micilor operatori de salubritate din judeţ, deoarece trebuie să transporte gunoiul la Oradea, ceea ce înseamnă cheltuieli în plus cu combustibilul şi cu uzura maşinilor. În plus, legea le cere şi să-şi construiască aşa-numitele staţii de transfer, adică locuri unde deşeurile pot fi depozitate temporar şi sortate, pentru valorificarea celor reciclabile. Ce rămâne, aşa-numitele deşeuri umede, trebuie adus la Oradea, însă firmele au avantajul că vor transporta cantităţi mai mici după sortare.
Model de urmat
Dintre oraşele bihorene, singurul care s-a conformat sută la sută normelor europene şi legislaţiei româneşti a fost Aleşdul, care a închis şi ecologizat vechea groapă de gunoi şi a cărui Primărie, împreună cu operatorul local de salubritate, Salubri, a depus un proiect de finanţare la Administraţia Fondului de Mediu încă din 2007, pentru a realiza o staţie de transfer şi de sortare a deşeurilor. Reprezentanţii Salubri Aleşd susţin că, din mai 2010, de când există staţie de sortare proprie, transportă la halda din Oradea doar 30-40% din totalul de deşeuri colectate, restul fiind valorificate.
Aleşdul e, deocamdată, singurul exemplu pozitiv. Potrivit prim-comisarului Gărzii de Mediu Bihor, Călin Mocan (foto), oraşele Marghita, Ştei şi Săcueni se apropie, dar nu ating performanţele Salubri Aleşd, în sensul că şi-au închis gropile de gunoi la termen, dar nu au demarat activitatea de ecologizare, la fel de obligatorie ca închiderea.
Probleme beiuşene
La Beiuş situaţia a fost mai complicată. Societatea de salubritate Edilul Beiuş trebuia să închidă şi să ecologizeze groapa de gunoi până la 16 iulie 2009, însă n-a făcut-o. În octombrie 2009, când Garda de Mediu a făcut un control, groapa încă era folosită, astfel că firma a fost amendată cu 50.000 de lei şi i s-a dispus să intre în legalitate. Degeaba, însă, căci în vara anului trecut, Edilul Beiuş a mai încasat o amendă, tot de 50.000 de lei, din acelaşi motiv. Comisarii au dispus atunci şi sistarea activităţii firmei, lucru care nu s-a întâmplat, astfel că în octombrie, au depus o plângere penală împotriva societăţii, dosarul aflându-se şi acum pe rolul instanţelor de judecată.
Între timp, conducerea Edilul Beiuş a fost schimbată, director fiind acum fostul primar Silviu Odobasianu. Acesta susţine că societatea nu mai depune gunoaie în groapă din noiembrie 2010, şi că a încheiat un contract cu halda din Oradea. "Toate deşeurile le transportăm acolo, şi am început şi ecologizarea vechii noastre gropi. De asemenea, am primit trei hectare de teren unde să construim o staţie de transfer", declară Odobasianu (foto).
Întrebat de ce legea e respectată abia acum, Odobasianu afirmă că predecesorul său, Petru Jurj, a neglijat acest aspect, iar apoi firma n-a mai avut bani. Numai că, aproape la fel de neglijent se arată şi el, căci n-a solicitat Agenţiei pentru Protecţia Mediului avizul pentru închiderea haldei, deşi acesta este o condiţie impusă prin lege şi fără de care nu se poate face dovada că firma nu mai stochează deşeuri în acelaşi loc. Or, cu birocraţia europeană nu te pui...