Cine şi-ar fi imaginat că cel mai vechi "tron" al lumii ar mai putea fi inovat? Orădeanul Teodor Gomboş speră că va deveni un om de afaceri de succes, graţie unui produs unic pe care l-a scos la vânzare: o toaletă care foloseşte rumeguş în loc de apă.
Cu entuziasm şi curaj, s-a lansat în lumea afacerilor ca primul producător din lume al unor toaletele ecologice pe bază de rumeguş şi complet automatizate, ale căror deşeuri nu trebuie epurate, ci pot deveni îngrăşământ. În loc să tragă apa, utilizatorul priveşte doar cum toaleta se "spală" cu rumeguş.
Voluntar
După ce a absolvit Liceul Aurel Lazăr, Teodor Gomboş (foto) a dat la facultate la specializarea Fizică medicală, pentru că ştia că părinţii săi, oameni simpli din satul Vârciorog, îl visau medic. "Învăţam bine şi credeam că este o specializare care mi se potriveşte", povesteşte tânărul, astăzi în vârstă de 25 de ani. Era încă student când şi-a dat seama că nu va profesa ca fizician în spitale, pentru că nu avea nicio tragere de inimă către acest domeniu.
În schimb, a fost mai preocupat de activităţile de voluntariat, în special în zona ecologiei şi acţiunilor civice. Membru în Uniunea Studenţilor din Oradea, asociaţie unde a fost şi vicepreşedinte, a participat la numeroase acţiuni de curăţenie pe malurile Crişului Repede, convins că Oradea merită să fie mai curată. "O dată, o doamnă a venit să ne mulţumească în timp ce făceam curat. Avea lacrimi în ochi, pentru că i-a murit câinele după ce a mâncat ceva de pe malul Crişului, şi s-a bucurat că cineva face curăţenie, ca alţi căţei să nu mai păţească la fel. Astfel de întâmplări mă fac fericit", povesteşte Teo.
Toaletă şi mai ecologică
Decis să fie antreprenor, dar fără să ştie clar ce afacere să înceapă, tânărul a fost inspirat de un prieten, care i-a povestit că a văzut, la un târg de Crăciun din Viena, o toaletă ecologică aparte: folosea rumeguş în loc de apă, era curată şi nu emana mirosuri, motiv pentru care era amplasată chiar în zona cu mâncăruri.
"Mi-a venit greu să cred, dar am descoperit că în lume există puţini producători de toalete ecologice şi majoritatea fac acele toalete din plastic, pe care le ştim cu toţii şi de care ne ferim, pentru că miros urât", spune el.
În toată lumea, a găsit doar două firme care produc toalete ecologice compostabile. Tot mai căutate printre adepţii sustenabilităţii şi ai caselor ecologice, acestea sunt considerate mai puţin poluante fiindcă, în loc să folosească apă care apoi trebuie epurată, folosesc rumeguş ce poate fi transformat în compost, cu tot cu dejecţii. "După ce am făcut cercetările, mi-am propus să produc prima toaletă cu rumeguş automatizată. Nicăieri în lume nu mai există aşa ceva", explică orădeanul.
Cu energie de la soare
Pentru că nu se pricepe la inginerie, Teo a contractat o firmă care a conceput proiectul toaletei pe care el a imaginat-o, iar apoi a găsit o fabrică de mobilă dispusă să producă Arida Cultus (în latină, toaletă uscată), cum şi-a botezat inovaţia.
Principiul este destul de simplu: în loc să folosească apă, toaleta confecţionată din lemn şi metal are un rezervor cu rumeguş, de unde "coboară" automat circa 250 de grame din acest material în vasul de WC. Aici, un motoraş împrăştie rumeguşul ca o pătură, iar după ce toaleta este utilizată, lucru detectat de senzorii anume montaţi, rumeguşul şi dejecţiile coboară într-un alt rezervor, tapetat cu un sac menajer special.
Acest al doilea rezervor poate fi tras afară, iar sacul cu dejecţii doar se ridică, se sigilează şi se înlocuieşte cu unul curat. Deşeurile amestecate în rumeguş pot fi folosite pentru producerea unui compost, adică îngrăşământ pentru sol. "În Bihor, pot fi predate şi la centrala din Săcueni, care foloseşte biomasă pentru producţia de energie electrică", spune Teo.
Pentru că toaleta nu foloseşte deloc apă, are în interior un recipient pentru dezinfectant de mâini. Totodată, are lumină naturală, dar şi becuri led, alimentate de un panou solar. Panoul asigură şi electricitatea necesară echipamentelor automatizate.
Cu bani europeni
Avantajul cel mai mare al acestei toalete este că nu are nevoie de anevoioasa vidanjare şi nici nu miroase respingător, cum se întâmplă adesea cu toaletele ecologice. "Rumeguşul neutralizează 80-90% din mirosuri", precizează Teodor. Pentru o şi mai mare eficienţă, recomandă folosirea în rezervorul pentru dejecţii a unor bucăţi mici de lemn, similare scoarţei de copaci decorative, cu miros de mentol.
Inovaţia propusă de Teodor i-a adus o finanţare de 25.000 euro, printr-un proiect european al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, care a căutat idei de afaceri propuse de tinerii din judeţ. Banii au ajuns doar pentru pornirea afacerii, aşa că, până va fi şi profitabilă, Teodor continuă să lucreze în weekenduri ca ospătar la evenimente.
Alături de partenerii săi, tânărul a realizat până acum două prototipuri ale produsului, pe care le prezintă potenţialilor clienţi. Pentru că golirea toaletei se face uşor, Arida Cultus se potriveşte bine în zonele publice. "În Oradea şi în tot judeţul ne lipsesc toaletele publice. De ce să nu avem o toaletă în staţiile de autobuz din judeţ, în parcurile din oraş, nu mai zic de zonele turistice montane?", zice Teodor.
S-a amuzat teribil când, la finalul unei şedinţe foto pentru produsul său, în Cetate, mai mulţi trecători au crezut că Arida Cultus este chiar o toaletă publică şi au vrut să o folosească. "La câţiva metri erau cele ecologice din plastic, dar nimeni nu s-a dus spre ele", povesteşte orădeanul.
La un pas de Târgul de Crăciun
Reprezentanţii Primăriei Oradea i-ar fi acceptat produsul la Târgul de Crăciun, dar nu a fost finalizată producţia. "Arhitectul şef mi-a spus că se gândeşte la posibilitatea amplasării ei în oraş", spune antreprenorul, încrezător.
Concomitent, Teodor are discuţii avansate cu alţi clienţi dispuşi să cumpere Arida Cultus, patru fiind firme din străinătate, de la Polonia până la îndepărtata Australia. Preţul de listă al unei toalete uscate automatizate este de 4.200 euro, bani pe care - spune Teo - o firmă care se ocupă cu asigurarea toaletelor la evenimente publice, i-ar amortiza uşor.
Antreprenorul recunoaşte, însă, că cel mai mult îşi doreşte să vadă Arida Cultus acasă, în comunitatea lui. "Bucuria de a şti că ai contribuit la calitatea vieţii din oraşul tău nu se compară cu niciun alt câştig". Iar el speră că va reuşi să ofere un câştig Oradiei...