Pe 29 iunie, universitarii orădeni vor primi ştampilele de vot în mână, ca să decidă dacă viitorul rector va fi stabilit prin concurs sau va fi ales prin votul lor universal şi secret. În acest context, săptămâna trecută universitarii au fost chemaţi la trei dezbateri pe tema alegerilor care vor debuta în toamnă.

Una mai aprinsă decât alta, întâlnirile au scos la iveală că mulţi universitari orădeni sunt preocupaţi doar de propriile interese, neînsemnate sau chiar meschine. Dovadă stă dorinţa prorectorilor şi a decanilor de a avea iar drept de vot în forul legislativ suprem, Senatul universitar, ca să poată să şi aprobe ceea ce tot ei propun...

Rezultat previzibil

La referendumul universitar de lunea viitoare sunt aşteptate cadrele didactice titulare ale Universităţii, dar şi reprezentanţii studenţilor din consiliile facultăţilor şi Senat. Întrebarea la care vor trebui să răspundă este cum îşi doresc să fie stabilit următorul rector: prin alegeri nominale, ceea ce presupune că pot candida doar cadre didactice ale Universităţii, iar candidatul cu cele mai multe voturi câştigă, sau prin concurs organizat de o comisie numită de Senat, la care ar putea să-şi depună candidatura şi persoane din afara instituţiei, chiar şi din străinătate.

Un astfel de concurs nu a avut loc până acum în nicio universitate din România, aşa că este greu de crezut că orădenii îşi doresc să fie deschizători de drumuri. "E clar că toată lumea vrea să voteze rectorul", este de părere şi rectorul Constantin Bungău (foto).

Pentru a afla opinia universitarilor, dar şi pentru a-i consulta pe alte teme ce vizează alegerile ce vor începe în toamnă la Universitate, Biroul Electoral Universitar, prezidat de conferenţiarul de la Drept Ştefan Herchi, a organizat săptămâna trecută trei dezbateri: una pentru facultăţile de Drept, Construcţii şi Arhitectură şi Protecţia Mediului, una pentru facultăţile din campus şi una pentru Medicină şi Farmacie. La nici una dintre întâlniri, universitarii nu au fost interesaţi să discute de referendumul propriu zis, o dovadă în plus că nu iau în calcul varianta concursului.

"Noi vrem pământ!"

În schimb, discuţii aprinse a născut Ordinul 3751 al Ministerului Educaţiei, emis luna trecută şi care modifică metodologia impusă de Legea Educaţiei Naţionale şi le dă posibilitatea prorectorilor, decanilor, prodecanilor şi directorilor de departamente să fie iar membri ai Senatului, aşa cum erau până în 2011, dar cu condiţia să fie aleşi. Ca să fie pusă în aplicare, prevederea trebuie cuprinsă în Carta universitară, iar unii universitari militează pentru asta.

Cei mai vehemenţi sunt cei de la Protecţia Mediului, în frunte cu decanul Ioan Chereji (foto). "De ce să nu am dreptul să fiu ales? În plus, vă putem da exemple de hotărâri ale actualului Senat care nu sunt în concordanţă cu binele nostru", a spus Chereji în plenul unei dezbateri. Decanul a fost susţinut clar de colegi, vădit îndârjiţi împotriva Senatului.

Supărarea lor are o explicaţie: senatorii au refuzat să le dea în administrare staţiunea pomicolă fără un plan concret pentru dezvoltarea ei. Hotărârea i-a nemulţumit nespus pe profesorii de la Mediu, care consideră că staţiunea li se cuvine, fără explicaţii.

Pro şi contra

Chiar dacă nu au conflicte deschise cu Senatul, şi universitarii din alte facultăţi îşi doresc ca "executivii" să fie şi legiuitori. În dezbaterea din Aula Magna a Universităţii, mai mulţi decani au vociferat spunând că doar ei îşi pot susţine punctele de vedere în Senat în legătură cu propunerile pe care le fac, aşa că trebuie să fie şi senatori. La rândul său, prorectorul Ioan Gheorghe Ţara a susţinut că universitarii nu pot fi mai stricţi decât legea şi că dacă Ministerul Educaţiei le permite şefilor executivi să fie senatori, Universitatea nu ar trebui să le interzică.

În schimb, universitarii de la FMF care au participat la dezbatere s-au exprimat în unanimitate pentru puteri separate în continuare, adăugând şi un alt argument: la câte atribuţii are un decan sau un director de departament, dacă vrea să le facă bine, este greu de crezut că mai are timp să fie şi senator. Şi preşedintele BEU a pledat pentru separare, atrăgând atenţia că dacă "executivii" devin şi "legislativi", votul Senatului ar putea fi deturnat. "Îmi este greu să cred că o hotărâre propusă de executiv va fi votată împotrivă de cei care au propus-o!", a spus Herchi.

Calcule peste calcule

Şi preşedintele Senatului, Sorin Curilă, le-a recunoscut universitarilor că îşi doreşte ca cele două puteri să rămână separate, dar le-a garantat că Senatul, forul care are sarcina să modifice Carta universitară şi astfel să cuprindă sau nu în ea noua prevedere legislativă va ţine cont de dorinţele lor.

Cert este că Senatul trebuie să ia o decizie repede, deoarece în toamnă încep alegerile academice, iar universitarii trebuie să-şi facă calculele şi să ştie pe ce plan joacă. Primii care vor fi aleşi sunt directorii de departamente, urmând apoi alegerile pentru noul Senat şi culminând cu cele pentru viitorul rector.

Rectorul Bungău a declarat BIHOREANULUI că este prea devreme să spună dacă va candida sau nu. "Cred că trebuie să candidezi doar dacă ştii că ai nişte voturi pe care te bazezi", a spus rectorul, sugerând astfel că încă face calcule.

În schimb, decanul de la Medicină, Florian Bodog (foto), pare-se că şi-a terminat calculele, în Universitate vehiculându-se tot mai intens că medicul vizează scaunul de rector. Mai mult, spun sursele BIHOREANULUI, Bodog şi-ar fi asigurat deja susţinerea clară a colegilor de la FMF, căci pe mandatul lui facultatea a scăpat de deficitul financiar, aşa că mediciniştii pot fi plătiţi pentru orele suplimentare pe care le ţin. Unii susţin chiar şi că Bodog a bătut palma cu actualul preşedinte al Senatului, dar Curilă neagă vehement zvonul. Nu ascunde însă că îşi mai doreşte un mandat de preşedinte.

Aşadar, la Universitate este vremea calculelor. Mai rămâne de văzut cine vor fi cei care vor duce ecuaţia la sfârşit şi, mai mult, vor obţine şi rezultatul dorit...

VOCI PE FACEBOOK
Pe mâna lui Bolojan şi a lui Bercea

Chiar dacă referendumul din 29 iunie pare că are un rezultat previzibil, există voci în Universitate care cred că varianta concursului merită luată în considerare. Într-un grup anume creat pentru dezbateri pe Facebook, universitarul Dorin Coita, de la Facultatea de Ştiinţe Economice, a anunţat că susţine varianta concursului, pentru că astfel nu va câştiga un universitar popular, ci cel care propune un plan fezabil. În plus, a mai spus Coita, ar exista premisele ca şi un laureat Nobel să ajungă rector al Universităţii. "În cealaltă situaţie, dacă ar candida la referendum, nu e sigur că universitarii îl vor alege", a spus conferenţiarul.

Un partizan al concursului public este şi filozoful Mihai Maci (foto). "Mai mult decât atât, îmi doresc un rector din afara universităţii", a spus Maci. Filozoful a propus chiar doi membri ai comisiei de concurs: pe episcopul Virgil Bercea şi pe primarul Ilie Bolojan!