Inspecţia Judiciară nu a găsit nicio neregulă la Curtea de Apel Bucureşti, în urma unui control efectuat la instanţă după dezvăluirile Recorder, „Justiție Capturată”. Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a validat joi, cu opt voturi pentru și două împotrivă, raportul Inspecției Judiciare, care concluzionează că nicio acuzație formulată în investigația jurnalistică nu se confirmă, chiar dacă unii magistrați care au oferit declarații în documentar susțin că nici măcar nu au fost audiați. Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a catalogat investigația drept „o manipulare care a lovit în temelia sistemului de justiție”.
Prescrierea, „o coincidență temporală”
După cum se știe, ancheta jurnaliștilor de la Recorder a prezentat mecanisme prin care cauze penale majore au fost prelungite până la intervenirea prescripției. HotNews.ro notează că Inspecția Judiciară a calificat prescrierea unor dosare de corupție drept „o coincidenţă temporală”.
Pe scurt, IJ a concluzionat că verificările nu confirmă susținerile formulate în materialul de presă potrivit cărora, la nivelul Curții de Apel București, ar fi existat un mecanism de influențare a soluțiilor pronunțate în dosare de corupție prin modificarea compunerii completurilor de judecată.
În raportul său, IJ materialul Recorder se bazează preponderent pe perspective individuale și generalizează situații punctuale fără a analiza contextul normativ, instituțional și managerial. „Independenţa justiţiei nu se reduce la autonomia fiecărui judecător în parte”, subliniază Inspecția, avertizând că, în lipsa unui cadru organizat și previzibil, independența individuală poate degenera în arbitrariu.
Inspecția Judiciară arată că modificările de complet de la Curtea de Apel București au fost decizii administrative necesare funcționării instanței, nu „decizii cu dedicaţie”. „Schimbările de complet, repartizările sau reconfigurările structurale (…) sunt instrumente administrative necesare funcţionării instanţei”, se precizează în raport.
De asemenea, IJ acuză o „interpretare simplificată şi incompletă” a deciziilor administrative, prin omiterea contextului obiectiv al funcționării instanțelor – subfinanțare, deficit de personal și fluctuația resurselor umane. În acest cadru, asocierea unor soluții sau prescripții cu intervenții externe ar fi făcută „fără a se face distincţia necesară între cauzalitatea juridică şi coincidenţa temporală”.
În concluzie, Inspecția Judiciară consideră ancheta Recorder drept „o interpretare parţială şi inductivă a unor situaţii punctuale”, susținând că schimbările repetate ale completurilor în dosare mediatizate, precum cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, țin de „reguli de organizare şi management” și nu afectează independența justiției, mai scrie sursa citată.
Inspecția Judiciară este instituția care verifică activitatea judecătorilor și procurorilor și este condusă din 2022 de Roxana Petcu, „o judecătoare apropiată Liei Savonea”, după cum mai precizează HotNews.ro.
Doi judecători au votat împotrivă
Raportul a fost adoptat joi de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în prezența președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, membră de drept a CSM.
Documentul a fost contestat în plen de doi membri ai CSM, judecătorii Grațiela Milu și Narcis Erculescu. Grațiela Milu a susținut că documentul conține erori și nu este semnat de judecătorii care l-au întocmit, solicitând „să se completeze acest raport”.
„Raportul este foarte clar, concluziile sunt clare”, a replicat, însă, Lia Savonea.
HotNews precizează că șefa ÎCCJ și-a însușit integral concluziile Inspecției Judiciare și a susținut că schimbările de completuri de la Curtea de Apel București au avut la bază motive obiective, legate de mobilitatea resurselor umane. De asemenea, ea a avut cea mai fermă reacție publică de până acum față de documentarul Recorder, acuzând manipulare.
„A selecta patru dosare din zeci de mii după cum vedem (…) și a le prezenta ca pe un fenomen eu cred că nu este o analiză, este o selecție interesată”, a declarat Savonea. Ea a adăugat că rămâne de lămurit „cui a folosit, de ce s-au întâmplat toate lucrurile astea și mai ales cum s-a făcut ca doi colegi să se fi lăsat implicați în această manipulare”. „Folosind jumătăți de adevăr și adăugând tot felul de suspiciuni ai obținut o manipulare care a lovit puternic în încrederea actului de justiție la cea mai mare instanță din România, dar din păcate a lovit în temelia sistemului nostru de justiție”, a mai spus președinta ÎCCJ, conform HotNews.
Magistrat din documentar: „Nu am fost audiat”
După decizia IJ, Jurnaliștii Recorder au semnalat că raportul nu analizează impactul modificărilor succesive ale completurilor asupra dosarelor aflate în risc de prescripție și nici dacă tergiversarea acestora ar fi putut fi evitată. În opinia lor, documentul validează un mod de operare prin care judecători au fost scoși din cauze sensibile, aflate în prag de prescriere, invocându-se motive precum „echilibrarea volumului de activitate” sau „nevoia de integrare a unui judecător nou venit”, mai scrie HotNews.
Sursa citată mai arată și că judecătorul Laurențiu Beșu, unul dintre magistrații care apar în documentarul „Justiție Capturată”, a declarat că nici măcar nu a fost audiat vreodată de Inspecția Judiciară pe durata procedurii care a stat la baza raportului.
Acesta a anunțat că ia în calcul contestarea legalității hotărârii CSM prin care raportul a fost validat.
Ce a arătat documentarul Recorder
Investigația „Justiție Capturată”, difuzată pe 9 decembrie, a analizat starea justiției din România, fenomenul prescrierilor și efectele concentrării puterii în mâinile „unor magistrați care coabitează cu politicienii”.
Recorder a prezentat cazuri concrete în care inculpați cu conexiuni politice sau economice importante, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de procese prelungite până la prescriere, inclusiv prin schimbarea completurilor de judecată în momente-cheie ale cauzelor.
„Sistemul decide”
Așa cum BIHOREANUL a mai arătat, în documentarul care pune pe tapet inclusiv probleme legate de renunțarea sau blocarea unor dosare DNA, magistratul orădean Liviu Lascu, șef al Parchetului Militar Cluj și fost șef al Secției Militare a DNA, a arătat că a fost revocat din funcția din urmă în timp ce instrumenta o anchetă privind achizițiile Serviciului Român de Informații. „Pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva”, a afirmat Lascu, precizând că mai avea în lucru și alte anchete sensibile care ar fi dispărut odată cu plecarea sa. „Sistemul decide ce dosare merg înainte și ce dosare mor”, a susținut Lascu.
Mai mult, atât Liviu Lascu, cât și o altă procuroare DNA intervievată sub anonimat au spus că, după numirea lui Marius Voineag ca procuror-șef al DNA, acesta ar fi cerut „controlul asupra dosarelor”. Mai precis, procurorilor li s-a solicitat să raporteze conducerii fiecare cerere adresată judecătorului de drepturi și libertăți, inclusiv pentru mandate de interceptare, percheziții sau rețineri, din momentul în care acestea sunt făcute. Procuroarea a afirmat că „starea de resemnare există în întregul sistem judiciar” și a relatat despre o „camarilă” creată în jurul procurorului-șef, care ar folosi pârghii administrative pentru a bloca sau întârzia anumite anchete.
Prima reacție a șefului DNA, Marius Voineag a fost să respingă cele făcute publice de Recorder, susținând că este „demonizat fără argumente”, însă fără să răspundă punctual acuzațiilor și informațiilor din documentar.
„Resping folosirea DNA în demersuri care au de-a face fie cu plătirea unor polițe, fie cu discreditarea sistemului de justiție în ansamblul său, fără a ne uita aplicat la diferite probleme și a diferenția felul în care funcționează diferite instituții. Există probleme suficiente în sistemul de justiție, scoase în evidență de către media, societatea civilă sau cei din sistemul de justiție, dar aceste probleme nu vor fi rezolvate prin demonizarea fără argumente a șefului DNA”, a afirmat el.
După apariția documentarului Recorder, Secția pentru Procurori din CSM a avut o opinie diferită decât judecătorii din CSM, anunțând că „legătura dintre eventualele probleme de sistem, care trebuie verificate de îndată”, și modificările aduse pensiilor de serviciu „este doar una conjuncturală și nu poate duce decât la manipularea opiniei publice și la deraierea scopului materialului Recorder”.
De cealaltă parte, judecătorii din CSM au acuzat o campanie de „distrugere a încrederii în sistemul de justiţie” și au calificat drept „alegații” mărturiile unor magistrați din documentarul „Justiție capturată”.
Mai jos, documentarul Recorder: