.jpg)
Institutul pentru Promovarea Democraţiei, un ONG format la iniţiativa unor cadre didactice de la Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Oradea pentru ca studenţii să facă practică implicându-se la propriu în ceea ce învaţă, a finalizat proiectul "Pentru alegeri corecte şi transparente", care analizează modul de organizare a alegerilor locale din 2012.
"Proiectul a avut două componente: monitorizarea felului în care mass-media a reflectat campania electorală pentru alegerile locale şi observarea modului în care au decurs alegerile locale din 10 iunie în 50 de secţii", a explicat Cristina Matiuţa, preşedinta organizaţiei şi şefa Departamentului de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării.
Potrivit acesteia, concluziile au arătat că "alegerile au fost în general corecte", că birourile de votare au fost bine dimensionate, dar că unii membri din acestea nu au cunoscut legea şi i-au bănuit pe studenţi de interese politice. "Unii membri din birourile de votare erau ostili, pe lângă acreditare, ne cereau ecusoane, alţii adeverinţă de la primărie. Erau convinşi că suntem folosiţi de vreun partid politic, ceea ce chiar nu este adevărat", afirmă Cristina Matiuţa.
De altfel, aşa cum BIHOREANUL a mai scris, IPPD a avut probleme cu acest proiect încă de când a încercat să se acrediteze la Biroul Electoral Judeţean. Cu toate că a acreditat tot felul de organizaţii ciudate ca observatori la alegerile locale, BEJ nu a vrut să "valideze" organizaţia profesorilor şi studenţilor, invocând chichiţe precum aceea că organizaţia avea trecut în statut şi acordarea de consultanţa electorală şi inducând chiar ideea că ar fi din partea PSD-istei Lia Pop, fosta decană a facultăţii. După ce a făcut contestaţie la Biroul Electoral Central, în final cei 50 de observatori au putut participa la alegeri.
Cele mai multe abateri au fost constatate în ce priveşte afişajul electoral, observatorii constatând că, în ziua votului, se aflau afişe la 500 de metri de secţiile de votare, deşi legea le interzice.
În ce priveşte presa, autorii proiectului au constatat că "în mare parte articolele au fost echilibrate", că mijloacele media au abordat subiecte care au interesat publicul orădean, dar şi că "se simte o uşoară preferinţă a ziarelor monitorizate pentru un anumit tip de candidat, partid sau formaţiune". "Au fost cazuri în care ziarele au preluat criticile şi acuzaţiile competitorilor locali, publicându-le sub formă de ştire, dar au "uitat" să includă, în unele cazuri, şi opinia celui acuzat sau criticat, ceea ce a scăzut din obiectivitatea materialului", a mai arătat Cristina Matiuţa.
Analiza comparativă s-a făcut între principalele mijloace media din Bihor: cotidianele Crişana, Jurnalul Bihorean şi Bihari Naplo, săptămânalul BIHOREANUL şi posturile de televiziune TVS şi TTV. Pentru că TTV nu a avut emisiuni electorale în perioada amintită, a fost "descalificată".
De precizat că, în ce priveşte presa scrisă, autorii au luat în calcul doar variantele tipărite ale ziarelor, publicate în perioada 11 mai-9 iunie, nu şi variantele online. Astfel, cele mai multe materiale din campania electorală au fost publicate în ziarul Crişana (32%), urmând Jurnalul Bihorean (29%), Bihari Naplo (28%) şi Bihoreanul (11%).
Proiectul a culminat cu o masă rotundă organizată joi la Hotel Continental, în care au fost discutate şi interpretate rezultatele studiului, şi s-a concretizat cu editarea unei cărţi - "Alegeri locale 2012, de la campanie la Vot" - în care se găsesc detaliat studiile studenţilor şi cadrelor didactice de la această facultate. Cartea a fost distribuită atât instituţiilor publice cât şi partidelor politice, dar poate fi consultată şi la Biblioteca Judeţeană.
Studiul întreprins de IPPD a fost finanţat prin intermediul Fondului pentru Inovare Civică. IPPD este o organizaţie neguvernamentală, apolitică, non-profit, creată, în 2011, de cadre didactice universitare şi experţi, pentru a dezvolta diverse proiecte cu şi pentru studenţi. Între scopurile şi activităţile organizaţiei se numără atât protecţia drepturilor omului cât şi promovarea ideilor de libertate, democraţie şi bună guvernare.