Peste 400 de cadre didactice din ţară şi din străinătate, în special educatoare şi învăţătoare, s-au adunat la Oradea, la primul congres internaţional al dascălilor organizat în România şi, totodată, primul din oraşul de pe Crişul Repede, după 84 de ani.
Profesorii au sosit în Oradea, la invitaţia Asociaţiei Dascălilor Bihoreni, încă de marţi, iar miercuri dimineaţă s-au adunat la Teatrul Regina Maria, pentru deschiderea oficială a congresului.
Invitată specială a evenimentului a fost Maria Manea, secretar de stat din Ministerul Educţaiei, iar la prezidiu au mai fost chemaţi deputatul PNL de Bihor Vasile Aurel Căuş, viceprimarul Oradiei, Arina Moş, directoarea Casei Corpului Didactic Bihor, Mioara Ţigan, inspectorul şcolar general adjunct Kery Hajnal, preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRO) Viorel Dolha, şi reprezentanţi ai profesorilor români din străinătate, mai precis din Republica Moldova, din Serbia şi din Ungaria. De asemenea, pe scenă a fost invitat şi fostul preşedinte al CJ Bihor, liberalul Cornel Popa, de profesie dascăl.
Observaţie pertinentă
Maria Manea a subliniat cât de greu le-a fost profesorilor, şi mai ales învăţătorilor, în ultimul an şi jumătate, cât şcoala s-a desfăşurat mai mult online. "Ne dorim ca anul şcolar să înceapă fizic, dincolo de toate scenariile şi culorile", a spus secretarul de stat.
Eforturile educatorilor şi învăţătorilor au fost punctate şi de parlamentarul Căuş, care a subliniat că adesea aceştia trebuie să ţină locul părinţilor. Deputatul a avut însă şi o observaţie pertinentă, de care toţi dascălii ar trebui să ţină cont:
"Am avut impresia de-a lungul timpului că se acordă o atenţie deosebită, şi este un lucru cât se poate bun, acelor copii care riscă să abandoneze şcoala şi pe care vă străduiţi să-i menţineţi în şcoală într-un sistem de educaţie. În acelaşi timp se acordă atenţie deosebită elevilor de 10, pentru care avem un respect pentru că învaţă şi depun eforturi. Mi-aş permite totuşi să fac o observaţie: potenţialul cel mai mare al tinerei generaţii se regăseşte între aceste două categorii. Să nu uităm niciodată de copiii cu note între 6 şi 9, pentru că s-ar putea să avem foarte mari surprize, să căutăm şi acolo pe cei care s-ar putea să ne sprijine în viitor", a declarat Căuş.
România educată, "o poveste"
Un discurs aparte a avut şeful AGIRO, Viorel Dolha, care de altfel la acest congres speră să fie reales, şi care a vorbit despre cum educaţia românească trebuie să primească mai multă importanţă din partea guvernanţilor.
Dolha a subliniat că profesori devin doar cei care şi ca elevi au fost merituoşi, iar dacă salariile nu vor fi atractive, "de 2-3 ori cât sunt acum", învăţământul va pierde tineri cu potenţial în continuare. "În rest, e o poveste cu România educată", a punctat şeful învăţătorilor din ţară, lăudând-o pe Manea pentru că le-a cerut organizatorilor să-i transmită concluziile discuţiilor din congres, mai ales de la atelierul unde dascălii vor face propuneri pentru programul preşedintelui Klaus Iohannis.
Şeful AGIRO a subliniat şi importanţa pe care Ministerul Educaţiei trebuie să o acorde profesorilor de etnie română din afara ţării, care adesea au nevoie de sprijin de la colegii lor români, neavând manuale, cărţi auxiliare sau dotări tehnice.
După 84 de ani
Congresul internaţional al dascălilor a programat şedinţe şi întâlniri pe teme precum bune practici în învăţământul online, propuneri privind relaxarea programei şcolare, situaţia învăţământului în limba română în şcolile de peste hotare, analize şi propuneri pentru România educată. De asemenea, dascălii au programate mai multe vizite în Oradea şi o seară bihoreană.
Inedit este că această întâlnire a dascălilor este a doua care se ţine la Oradea, dar după mai bine de opt decenii.
În 1937, Asociaţia Învăţătorilor - secţia Bihor (cea a cărei activitate o continuă, din 2015 încoace, Asociaţia Dascălilor Bihoreni) a organizat aici o sfătuire a dascălilor români.