Iohannis îi încurajează pe părinți să își trimită copiii la școală (VIDEO)

Președintele Klaus Iohannis susține decizia de redeschidere a școlii, arătând, într-o conferință de presă susținută miercuri, că „limitarea accesului la educație are consecințe majore asupra generațiilor tinere”.

„În acest moment, avem doar câteva localităţi în care educaţia se va relua exclusiv online, iar în altele se va desfăşura în sistem hibrid, în funcţie de situaţia epidemiologică şi de condiţiile logistice existente. Autorităţile centrale şi locale, dar şi conducerile unităţilor de învăţământ au implementat o serie de proceduri pentru a limita riscul de transmitere a COVID-19 în comunitatea şcolară, dar eficienţa lor depinde în bună parte de colaborarea cadrelor didactice, a părinţilor şi, evident, a elevilor. Nu putem reduce riscul de infectare la zero, dar, în acelaşi timp, este foarte important să conştientizăm că, prin respectarea regulilor de bază, fiecare contribuie la siguranţa întregii comunităţi. Limitarea accesului la educaţie are consecinţe negative majore pentru generaţiile tinere şi ne afectează tuturor viitorul. Aşadar, decizia de a deschide şcolile, deşi nu este una uşoară, este corectă şi necesară”, a spus Klaus Iohannis.

De asemenea, acesta a făcut un apel către părinți: „Mă adresez şi părinţilor, care, în mod firesc, sunt preocupaţi şi îngrijoraţi de modul în care vor evolua lucrurile începând cu 14 septembrie: vă încurajez să îi trimiteţi pe copii la şcoală şi să le explicaţi că, pentru un timp, şcoala va fi diferită, dar, dacă vom respecta cu toţii regulile, vom depăşi cu bine această situaţie”, a arătat președintele.

În aceeași conferință de presă, Klaus Iohannis s-a declarat mulțumit de modul în care autoritățile centrale, locale și profesorii au gestionat redeschiderea anului școlar, admițând că există și „excepții” dar că acestea urmează a fi rezolvate punctual.

De asemenea, el a aborat și subiectul alegerilor locale din 27 septembrie, spunând că acestea nu mai pot fi amânate, cu atât mai mult cu cât nu se știe cât va mai dura pandemia de Covid-19. „Aceste alegeri au fost deja amânate din cauza epidemiei. Acum au fost luate măsuri care permit desfăşurarea alegerilor astfel încât cetăţenii care vin la vot să fie protejaţi. Nu ştim, în acest moment, cât va mai dura pandemia şi tocmai de aceea alegerile locale nu mai pot fi amânate pe termen nedefinit. Provizoratul şi lipsa de legitimitate a aleşilor care şi-au finalizat de luni bune mandatul acordat de cetăţeni dăunează atât comunităţilor locale, cât şi democraţiei noastre în ansamblu”, a arătat Iohannis.

La capitolul întrebări din partea jurnaliștilor, un punct aparte l-a avut situația economică a României, președintele reiterând că România nu își permite să crească dintr-o dată pensiile cu 40% și nici dublarea dintr-un pas a alocațiilor, așa cum cere PSD.

Întrebat, de asemenea, în contextul deschiderii școlilor despre problemele cu care se confruntă acestea - inclusiv faptul că 5.000 de unităţi de învăţământ care nu au acces la internet - Iohannis a mai spus că autoritățile au în vedere rezolvarea unora dintre aceste probleme. „Accesul la internet nu se rezolvă de Guvern, accesul la internet se rezolvă de operatorii privaţi şi da, se lucrează şi la această chestiune, ştiu că au fost chiar mai multe discuţii cu operatorii şi, pe parcurs, lucrurile se vor rezolva. Însă, dacă ne uităm la ce dificultăţi au fost de înlăturat, ce multe complicaţii au apărut şi au trebuit rezolvate, cred că rezultatul este unul poate chiar neaşteptat de pozitiv”, a spus Iohannis.

Vezi mai jos întreaga conferință de presă!

Vezi mai jos transcrierea conferinţei de presă, așa cum a fost redată de site-ul Administrației Prezidențiale.

Bună seara!

Aşa cum ştiţi, şcoala începe pe 14 septembrie, în condiţii cu totul diferite faţă de anii trecuţi.

În acest moment, avem doar câteva localităţi în care educaţia se va relua exclusiv online, iar în altele se va desfăşura în sistem hibrid, în funcţie de situaţia epidemiologică şi de condiţiile logistice existente. Autorităţile centrale şi locale, dar şi conducerile unităţilor de învăţământ au implementat o serie de proceduri pentru a limita riscul de transmitere a COVID-19 în comunitatea şcolară, dar eficienţa lor depinde în bună parte de colaborarea cadrelor didactice, a părinţilor şi, evident, a elevilor. Nu putem reduce riscul de infectare la zero, dar, în acelaşi timp, este foarte important să conştientizăm că, prin respectarea regulilor de bază, fiecare contribuie la siguranţa întregii comunităţi.

Limitarea accesului la educaţie are consecinţe negative majore pentru generaţiile tinere şi ne afectează tuturor viitorul. Aşadar, decizia de a deschide şcolile, deşi nu este una uşoară, este corectă şi necesară.

Mulţumesc tuturor celor care au depus eforturi ca şcoala să poată începe, pentru că obiectivul unei educaţii de calitate trebuie să rămână prioritar, chiar dacă ne confruntăm cu o criză sanitară. Vreau să evidenţiez, totodată, eforturile autorităţilor locale de a asigura instituţiilor de învăţământ tot ceea ce este necesar pentru desfăşurarea noului an şcolar. Le mulţumesc, de asemenea, şi dascălilor şi conducerilor şcolilor care, nu de puţine ori, trebuie să găsească soluţii pentru a face posibilă reluarea cursurilor în condiţii de siguranţă pentru copii şi pentru cadre didactice.

Nu în ultimul rând, mă adresez şi părinţilor, care, în mod firesc, sunt preocupaţi şi îngrijoraţi de modul în care vor evolua lucrurile începând cu 14 septembrie: vă încurajez să îi trimiteţi pe copii la şcoală şi să le explicaţi că, pentru un timp, şcoala va fi diferită, dar, dacă vom respecta cu toţii regulile, vom depăşi cu bine această situaţie.

Al doilea subiect la care vreau să mă refer este cel al alegerilor locale din 27 septembrie. Aceste alegeri au fost deja amânate din cauza epidemiei. Acum au fost luate măsuri care permit desfăşurarea alegerilor astfel încât cetăţenii care vin la vot să fie protejaţi.

Nu ştim, în acest moment, cât va mai dura pandemia şi tocmai de aceea alegerile locale nu mai pot fi amânate pe termen nedefinit. Provizoratul şi lipsa de legitimitate a aleşilor care şi-au finalizat de luni bune mandatul acordat de cetăţeni dăunează atât comunităţilor locale, cât şi democraţiei noastre în ansamblu.

Campania electorală a început deja şi, chiar dacă este una atipică, partidele şi candidaţii îşi pot prezenta public proiectele lor. Din păcate, nici din această campanie electorală nu lipsesc iniţiativele complet demagogice, cu măriri de venituri inaplicabile pentru diverse categorii sociale. E o întrecere zilele acestea în Parlament în votarea unor astfel de proiecte, campionul populismului fără acoperire fiind, ca de obicei, Partidul Social Democrat.

Fac, de aceea, un apel la decenţă politică. Crearea de false aşteptări, imposibil de susţinut economic, sau contestarea unor măsuri sanitare care îşi dovedesc eficienţa sunt practici electorale toxice, care fac rău oamenilor.

Dragi români,

În această campanie electorală, informaţi-vă, comparaţi ofertele şi proiectele electorale şi alegeţi în cunoştinţă de cauză. Comunităţile noastre vor creşte şi se vor dezvolta prin grija şi responsabilitatea fiecăruia dintre noi, votându-i pe cei care ne-au câştigat încrederea şi ne reprezintă cel mai bine.

Vă mulţumesc! Dacă dumneavoastră din sală aveţi întrebări, vă rog să poftiţi.

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Despre situația confuză din școli

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aţi mulţumit celor care s-au implicat în acţiunile pentru deschiderea şcolii. Există însă multe semnale din ţară, de la profesori, de la părinţi, în legătură cu situaţii mai degrabă confuze, în multe localităţi. De exemplu, pe lista localităţilor care intră pe scenariul roşu sunt comune în care primarii spun că nu există nici măcar semnal la internet, copiii nu au tablete, deci e aproape imposibil ca şcoala să se desfăşoare acolo exclusiv online. Pe de altă parte, în oraşe sunt părinţi care ezită să îşi trimită cu copiii la şcoală, chiar dacă acele localităţi ar fi pe scenariul verde. În aceste condiţii, dumneavoastră, ca şef al statului şi ca profesor, ce notă aţi da autorităţilor care au fost implicate în acest proces, nu doar Ministerului, ci şi autorităţilor locale?

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis: Este cam neobişnuit să se dea note înainte să înceapă şcoala, aşa că mă abţin la acest capitol. Însă, daţi-mi voie să vă spun un pic la modul mai general despre ce vorbim aici. Este firesc că ne îndreptăm atenţia şi asupra excepţiilor, acolo unde lucrurile nu funcţionează.

Dar, daţi-mi voie să vă spun că în mii şi mii de şcoli din România directorii, profesorii, consiliile de administraţie, autorităţile locale au lucrat şi au rezolvat problemele. Marea, marea majoritate a copiilor vor merge la şcoală, lucrurile vor fi pregătite şi vor funcţiona. Sigur, regretabil, ca în fiecare an - fiindcă încă nu suntem acolo unde dorim să ajungem, poate după ce implementăm "România Educată" - mai există şi excepţii, mai există şi chestiuni nerezolvate, dar ele pot fi rezolvate şi am constatat o implicare exemplară, nu numai la autorităţile centrale, ci şi la autorităţile locale.

Poate faptul că începe şcoala în campanie nici nu este aşa rău. Fiecare primar, evident, are ambiţia să arate că poate să rezolve şi problemele şcolii, ceea ce este foarte bine. Sunt convins că, şi pentru aceste excepţii, unde problemele încă nu sunt rezolvate, din păcate, se vor găsi soluţii în zilele următoare. Se vor implica şi autorităţile centrale, acolo unde se poate, fiindcă nu este posibil - şi asta am spus-o din capul locului - nu este posibil ca de aici, din Capitală, să se rezolve problemele fiecărei şcoli din fiecare comunitate. Problemele se rezolvă cel mai bine acolo unde apar şi sunt convins că soluţii se vor găsi.

Jurnalist: Dacă îmi permiteţi o continuare, nu vă temeţi, nu credeţi că există riscul ca aceste excepţii să vulnerabilizeze şi mai tare nişte categorii de copii care erau deja vulnerabili? Pentru că exemplul pe care vi l-am dat, sunt localităţi sărace în care nu există...

Preşedintele României: Întotdeauna există categorii vulnerabile şi este treaba Guvernului şi a autorităţilor locale să se ocupe de ele, şi se vor ocupa. Eu sunt convins că nu toate problemele sunt încă rezolvate, dar am convingerea că lumea se va implica şi va găsi repede soluţii. Şi acolo unde apar probleme importante, sunt convins că inclusiv Guvernul se va implica pentru soluţionarea lor şi, în acest sens, am avut chiar mai multe discuţii cu cei responsabili din Guvern. Mulţumesc.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, în ultima perioadă tot mai multe voci din societatea civilă, cetăţeni, simpli cetăţeni sau cum dorim să le spunem, activişti, ONG-uri, grupuri civice atrag atenţia asupra unei situaţii pe care o consideră o anomalie, mai exact asupra faptului că în timp ce evenimentele electorale, de exemplu, sunt permise acum, s-a dat liber la ele, dreptul de a protesta nu este restituit. Oamenii acuză Guvernul că a redat cetăţenilor dreptul  de a merge la restaurant şi la cafenea, politicienilor dreptul de a organiza întâlniri electorale, în schimb, dreptul fundamental de a protesta nu a fost restituit. Cei care ies în stradă pentru a-şi exprima varii nemulţumiri sau doleanţe riscă nu doar amendă, ci şi dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor. Din câte ştiu eu, aceste probleme i-au fost semnalate domnului premier Orban, societatea civilă i-a adresat mai multe scrisori care, după ştiinţa mea, au rămas fără răspuns. Aş vrea să vă întreb dacă consideraţi aceste probleme ridicate de cetăţeni drept fundamentate şi, în cazul în care consideraţi că doleanţele lor sunt fundamentate, dacă, în calitatea dumneavoastră de Preşedinte mediator, intenţionaţi să vă implicaţi, astfel încât oamenii să poată protesta, desigur, cu respectarea normelor de distanţare socială, etc..

Preşedintele României: E o problemă cu siguranţă foarte interesantă. Eu aş fi de părere că dacă se respectă normele care sunt impuse şi pentru altfel de adunări, în condiţii de strictă legalitate, cred că s-ar putea organiza şi forme de protest. Eu cred că autorităţile care se ocupă de aşa ceva mai degrabă se tem de nerespectarea normelor. Aţi văzut, aşa cum am văzut şi eu, că au fost anumite manifestări unde toate normele au fost practic ignorate, or, aşa ceva nu ne ajută pe niciunii, nici pe protestatari, nici pe cei care vor să îşi vadă liniştiţi de viaţa lor. Deci, în principiu, în măsura în care s-ar respecta toate normele în vigoare, chestiunea s-ar putea discuta.

Jurnalist: Ar fi acest lucru un subiect de discuţie între dumneavoastră şi Premierul Orban?

Preşedintele României: În măsura în care există un astfel de interes, cu siguranţă, autorităţile se vor ocupa de asta.

Despre măririle de pensii și alocații

Jurnalist: Ieri a apărut în spaţiul public documentul prin care fostul ministru de Finanţe, Eugen Orlando Teodorovici, o informa pe Viorica Dăncilă, într-o şedinţă de guvern din octombrie 2019, asupra faptului că bugetul României nu îşi permite pentru anul 2020 o creştere a punctului de pensie cu 40%, întrucât nu ne-am fi încadrat în deficitul bugetar de 3%. Mai mult, se făcea referire la faptul că singura soluţie este ca majorarea punctului de pensie să se facă cu un procent diferit. În schimb, vedem, PSD face presiuni, de la începutul anului, asupra majorării punctului de pensie cu 40%, deşi, iată, ştim după acest document care erau intenţiile PSD. Totodată, astăzi, Guvernul a atacat la Curtea Constituţională dublarea alocaţiilor, iar Marcel Ciolacu a avut o critică la adresa Guvernului, spunând, şi citez aici: "Nu vă crapă obrazul de ruşine!". V-aş întreba... Această critică era la adresa Guvernului. V-aş întreba cum vedeţi aceste presiuni făcute de PSD şi aş insista pe acest document, care arată că într-adevăr PSD ştia de anul trecut că nu există bani pentru majorarea punctului de pensie cu 40%.

Preşedintele României: Nu ar fi existat, se pare, bani, nici în condiţiile în care nu am fi avut această epidemie şi în condiţiile în care nu am fi avut această criză economică. Acum, când avem şi pandemia şi criza economică, este clar că bugetul s-a restrâns considerabil. Totuşi, şi eu, şi premierul, şi ceilalţi membri din Guvern şi-au dorit o creştere şi pentru pensionari, şi s-a realizat. Atât s-a putut, atât s-a realizat. Acelaşi lucru este valabil şi pentru eşalonarea dublării alocaţiilor pentru copii. Noi ne dorim aceste lucruri, dar toată lumea trebuie să înţeleagă că, dacă ni le dorim, nu înseamnă că bugetul ţării permite tot ce ne dorim. Şi atunci, revin la ce am mai spus şi este destul de regretabil, că Partidul Social Democrat nu a înţeles nimic de aici şi continuă să dea impresia unor persoane că s-ar fi putut mai mult. Nu s-ar fi putut mai mult, şi aceste încercări ale PSD de a corecta prin Parlament ceva ce nu se poate, adică finanţele ţării, este pur şi simplu jalnică, este o abordare populistă electoralistă care nu le face cinste.

Jurnalist: Dacă îmi permiteţi o completare, după parcursul la Curtea Constituţională, dacă cele două proiecte, vorbim de majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor, vor ajunge la dumneavoastră pentru promulgare, ce veţi face, le veţi promulga?

Preşedintele României: Asta o să vă spun atunci, dar este destul de clar că mai mult decât s-a decis până acum prin rectificarea bugetară nu este posibil în acest an. Finanţele publice nu pot fi extinse, oricât de mult ne-am dori. Asta este realitatea, nu ne convine. Nu am vrut pandemia, nu am vrut criza economică, dar trebuie să gestionăm treburile publice în aşa fel încât lucrurile să funcţioneze şi în acest an, şi în anul viitor, şi peste cinci ani şi aşa mai departe. Deci, eu cred că trebuie să ajungem să înţelegem cu toţii că o abordare responsabilă este cea mai sănătoasă pentru fiecare român.

Jurnalist: Tot despre situaţia economică şi cum merge economia în perioada următoare voiam să vă întreb. Trăim o perioadă în care economia a suferit cea mai mare scădere din istoria recentă, să spunem, nici moneda naţională nu o duce mai bine, se depreciază în fiecare zi, iar bancherii şi finanţiştii spun că este doar începutul, să ne aşteptăm şi la mai mult. Aşa că, în acest context economic complicat, Guvernul a anunţat că lucrează deja la legea bugetului de stat pentru anul următor şi nu este exclus să vedem chiar reduceri de venituri în domeniul bugetar şi poate o îngheţare a pensiilor pentru anul viitor. Aş vrea să ştiu dacă veţi susţine o astfel de lege a pensiilor şi veţi promulga o lege a bugetului de stat care prevede astfel de tăieri sau îngheţări de venituri. Mulţumesc.

Preşedintele României: Daţi-mi voie să vă spun că nu s-a vehiculat niciodată vreo tăiere de salarii sau de pensii. Asta este o prostie pesedistă aruncată în spaţiul public din motive electorale. Nu are nimeni de gând aşa ceva. Însă, este clar că bugetul pentru anul viitor trebuie construit cu mare grijă şi cred că este la fel de evident că e de preferat ca bugetul pentru anul viitor să fie discutat şi aprobat de noul parlament care va rezulta din alegerile parlamentare, şi nu de acest parlament, unde vedem nişte abordări total neprincipiale şi neconforme cu realitatea. Dar, încă o dată, ca să nu rămânem cu o impresie greşită, nu se discută despre tăieri de salarii şi pensii. Este exclus aşa ceva. Economia a suferit un recul semnificativ în trimestrul II, care a trecut, între timp îşi revine. Şi, noi credem că în continuare economia României îşi va reveni şi va permite reluarea unui parcurs normal, care, evident, parcurs normal include creşteri, de salarii, de pensii, de alocaţii, de investiţii şi aşa mai departe. Deci, noi ne pregătim pentru an de creştere, nu an de reducere şi, ca această creştere să fie semnificativă şi pentru ca să avem investiţii foarte importante, care au fost tot, amânate, pentru asta m-am bătut şi eu în Consiliul European, pentru a obţine fonduri europene semnificative, lucru care, din fericire, s-a reuşit.

Jurnalist: Şi, dacă îmi permiteţi o scurtă observaţie, pentru că am văzut că v-aţi atins masca de mai multe ori, cum credeţi că elevii care vor începe şcoala vor reuşi să respecte măsurile de igienă şi să poarte masca, în acest context?

Preşedintele României: Eu sunt convins că se vor obişnui foarte repede. Copiii se obişnuiesc repede, chiar şi cu lucrurile mai puţin plăcute.

Remanieri de miniștri sau nu?

Jurnalist: Surse din cadrul Partidului Naţional Liberal susţin că premierul Ludovic Orban este nemulţumit de activitatea mai multor miniştri din cabinetul său. Unul dintre aceşti miniştri ar fi chiar ministrul Educaţiei, Monica Anisie, pentru modul în care a gestionat acest început de an şcolar. Un alt exemplu ar putea fi cel al ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, care de la începutul mandatului său a promis că va rezolva situaţia în cazul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Şi, un alt caz ar fi chiar al ministrului Transporturilor, Lucian Bode, cel care de altfel a fost criticat inclusiv de foşti demnitari pentru explicaţia pe care a dat-o în privinţa accidentului în care a fost implicat. Întrebarea mea este, domnule Preşedinte, pe dumneavoastră ce vă nemulţumeşte la aceşti miniştri sau alţii din Guvernul actual?

Preşedintele României: Nu am de gând să fac o evaluare a miniştrilor nici în această seară, nici altădată, asta este o activitate care e rezervată premierului, care îşi evaluează echipa probabil atunci când va considera. Însă, povestea cu nemulţumirile şi cu remanierile este o poveste simplă de campanie. Nu ştiu ce surse aveţi, dar cel puţin eu n-am discutat cu premierul despre posibile remanieri sau nemulţumiri, nici nu este cazul. Acum sunt probleme urgente, importante de rezolvat şi vor fi rezolvate. Iar atunci când premierul va decide să facă o schimbare în Guvern, atunci probabil îmi va spune acest lucru şi vom dezbate chestiunea. Dar, încă o dată, nu s-a discutat, nu este o temă.

Jurnalist: Dar, despre modul în care a fost gestionată această începere a noului an şcolar de către Ministerul Educaţiei, în speţă ministrul Educaţiei, sunteţi mulţumit în aceste momente?

Preşedintele României: Situaţia este aşa de complicată şi aşa de neobişnuită încât lucrurile au fost greu de rezolvat şi da, am ajuns, iată, să ne pregătim pentru ziua de luni când începe şcoala şi marea majoritate, cum am spus, mii şi mii de şcoli sunt pregătite, copiii sunt pregătiţi, părinţii abia aşteaptă să înceapă şcoala, deci lucrurile au fost rezolvate, cu toate că am avut condiţii vitrege cum n-am avut de la Revoluţie încoace niciodată.

Jurnalist: Aş reveni puţin la problema redeschiderii şcolilor. Aţi vorbit dumneavoastră despre excepţii şi despre şcoli care intră în categoria excepţii, însă vorbim aici despre 5.000 de unităţi de învăţământ care nu au acces la internet, număr confirmat chiar de vicepremierul Raluca Turcan. V-aş întreba în acest context dacă totuşi sunteţi mulţumit de cum au gestionat autorităţile redeschiderea şcolilor, având în vedere că, repet, vorbim despre 5.000 de şcoli care nu au acces încă la internet.

Preşedintele României: Accesul la internet nu se rezolvă de Guvern, accesul la internet se rezolvă de operatorii privaţi şi da, se lucrează şi la această chestiune, ştiu că au fost chiar mai multe discuţii cu operatorii şi, pe parcurs, lucrurile se vor rezolva. Însă, dacă ne uităm la ce dificultăţi au fost de înlăturat, ce multe complicaţii au apărut şi au trebuit rezolvate, cred că rezultatul este unul poate chiar neaşteptat de pozitiv. Ştiţi foarte bine că s-a discutat în fel şi chip despre începerea anului şcolar, dacă să înceapă, dacă să nu înceapă, discuţii care s-au purtat în spaţiul public. Noi am fost convinşi de la început că anul şcolar trebuie să înceapă, copiii trebuie să se întoarcă la şcoală şi peste tot unde apar probleme trebuie găsite soluţii. Unele s-au găsit de către autorităţile centrale, altele s-au rezolvat de către autorităţile locale, altele s-au rezolvat chiar în şcoală, sau în consiliul de administraţie sau chiar rezolvări au venit din partea cadrelor didactice. Deci, iată un efort comun, neobişnuit, intens, admirabil, pentru care am şi ţinut să mulţumesc, la începutul intervenţiei mele, celor implicaţi.

Despre vaccinul anti Covid

Jurnalist: Compania care se afla în faza finală de testare a unui vaccin împotriva COVID a oprit acest demers pentru că un voluntar s-a îmbolnăvit brusc, în condiţiile în care este prima companie cu care Uniunea Europeană a semnat un astfel de contract, iar România a cerut de la Comisia Europeană 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID. Ce aşteptări sunt în acest moment şi dacă ne aflăm cumva în acelaşi punct în lupta împotriva pandemiei?

Preşedintele României: Trebuie să ne uităm şi la ce au spus alte oficialităţi care sunt foarte informate. De exemplu, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a spus din capul locului că este foarte puţin probabil să avem un vaccin în anul 2020. Este posibil să avem un vaccin la mijlocul anului 2021. Sigur, companiile Pharma lucrează intens, este şi interesul lor şi e, evident, interesul societăţilor noastre să avem acest vaccin, de aceeaşi şi Uniunea Europeană, de exemplu, a oferit sprijin inclusiv financiar pentru companiile care lucrează la dezvoltarea unor vaccinuri, însă rezultatul final îl vom şti atunci când primul vaccin agreat, aprobat va fi pe piaţă, până atunci nu putem decât să sperăm că lucrurile se vor desfăşura mai repede.

Jurnalist: Dacă îmi permiteţi, o precizare? România ce va face în acest caz? Va aştepta ce decizie va lua Comisia Europeană în privinţa unui vaccin sau va lua un alt contract cu o altă ţară care poate descoperă un vaccin înainte? Va rămâne România la cele 10 milioane de doze şi atât? Mulţumesc.

Preşedintele României: În această situaţie şi în pandemia în care ne aflăm, nu cred că cineva îşi imaginează că undeva se dezvoltă un vaccin şi fugim repede acolo şi cumpărăm vaccinul. Aceste lucruri nu mai sunt posibile. Suntem o mare familie, suntem oamenii de pe Pământ care cu toţii ne dorim să avem un vaccin şi atunci aceste înţelegeri care s-au făcut şi la ONU şi în cadrul Uniunii Europene evident că se vor respecta şi, în măsura în care un vaccin valabil, testat şi acceptat apare, va exista o colaborare strânsă pentru a oferi în termenul cel mai scurt tuturor naţiunilor interesate acest vaccin.

Soluții pentru noul an școlar

Jurnalist: Aş dori să vă întreb, tot referitor la deschiderea anului şcolar – Executivul a promis 250.000 de tablete şi până în momentul de faţă s-au achiziţionat 82.000 dintre acestea. Săptămâna trecută aţi declarat că speraţi ca Guvernul să găsească o soluţie pentru elevii care nu au acces la învăţământul online. Mai sunt patru zile până când începe şcoala. Ce soluţie v-a comunicat Guvernul că a găsit pentru cei 168.000 de copii care nu au acces în prezent la învăţământul online?

Preşedintele României: Trebuie să fim foarte realişti. În măsura în care nu s-a realizat achiziţia, din motive birocratice sau altele, ne confruntăm cu o situaţie care este nesatisfăcătoare şi este, pe de altă parte, evident că trebuie rezolvată cât se poate de repede. Dacă până în 14 septembrie nu toţi copiii care au nevoie vor avea tabletă, atunci şi Guvernul, şi autorităţile locale vor lucra să aibă tablete în 15, sau în 16, sau în 17 septembrie, fiindcă, din păcate, pandemia nu va dispărea nici într-o săptămână, nici în două, şi lucrurile vor trebui rezolvate cât mai urgent. Momentan, se lucrează la un scenariu prin care autorităţile locale vor achiziţiona tablete şi se vor face decontările de la Guvern, iar dacă nici asta nu funcţionează, atunci vor fi găsite metode alternative de achiziţie directă pe loturi mici. Deci, s-a lucrat, există soluţii, vor fi puse în practică, însă este posibil ca într-o localitate sau într-alta nu tot să fie pregătit perfect în 14 septembrie. Dar cred că trebuie să fim realişti. Dacă lucrurile sunt rezolvate în marea majoritate, atunci şi guvernanţii, şi autorităţile se pot concentra pe acele excepţii unde încă trebuie lucrat şi sunt convins că în termenul cel mai scurt se vor rezolva foarte multe din problemele care încă nu sunt total eliminate.

Jurnalist: Care ar fi, din punctul dumneavoastră de vedere, termenul limită, o dată anume, până la care Guvernul, împreună cu autorităţile, trebuie să găsească aceste soluţii?

Preşedintele României: Cât mai repede posibil!

Jurnalist: Domnule Preşedinte, la ceremoniile de deschidere a anului şcolar, de fiecare dată, alături de părinţi, elevi şi profesori, se aflau şi oamenii politici. Cum vedeţi aceste participări în contextul pandemiei şi al campaniei electorale? Dumneavoastră veţi participa luni la această deschidere de an şcolar?

Preşedintele României: Daţi-mi voie să vă spun că, după părerea mea, aceste festivităţi nu trebuie organizate în acest an. Sunt evenimente unde vine multă lume, este greu de controlat accesul, este greu de ţinut oamenii la distanţă. Gândiţi-vă că vin copii care vin prima dată la şcoală. Nici nu-şi cunosc învăţătoarea sau învăţătorul, nu ştiu de cine să asculte. Este posibil să se înghesuie şi atunci să avem exact efectul opus faţă de cel pe care ni-l dorim, adică să se respecte distanţa, să poarte măşti, şi aşa mai departe. Părerea mea – nu sunt ministru al Educaţiei, dar părerea mea este că nu este bine să se organizeze astfel de festivităţi de început de an şcolar în condiţii de pandemie.

Pe cale de consecinţă, nu voi participa la niciun fel de festivitate de început de an, dar voi avea un mesaj video pentru elevi şi pentru dascăli.

Despre înjurăturile în campanie

Jurnalist: Aseară, în Sectorul 1 s-a petrecut un episod grotesc de campanie, cu injurii strigate la portavoce, între reprezentanţii PSD, pe de-o parte, şi membri PNL-USR-PLUS, pe de altă parte. Cum aţi caracteriza campania electorală de până acum? Concret, ce aşteptări aveţi de la PNL la alegerile locale?

Preşedintele României: În orice campanie, din păcate, cel puţin în ultimii ani, au fost şi excese. Eu îmi să nu mai fie şi cu toţii ne dorim campanii decente, civilizate, unde candidaţii îşi prezintă oferta electorală şi înjurăturile. Sper să prindem vremurile când astfel de manifestări nu mai au loc în timpul campaniilor electorale.

Dacă mă întrebaţi ce aşteptări am de la PNL – Partidul Naţional Liberal este, fără doar şi poate, cel mai important partid în ziua de astăzi pe scena politică din România şi trebuie să demonstreze acest lucru şi la alegerile locale. Eu mă aştept la un rezultat record din partea Partidului Naţional Liberal. Mă aştept să aibă mai mulţi aleşi locali, mai multe primării, mai multe consilii judeţene decât au avut vreodată în ultimii 30 de ani.

Jurnalist: Dar vă aşteptaţi să aibă PNL mai multe primării şi mai mulţi aleşi locali decât PSD? Adică să devină cel mai mare partid şi din punct de vedere matematic?

Preşedintele României: PSD ocupă peste jumătate din poziţiile din administraţia locală la momentul acesta şi mă aştept ca PSD să nu mai ocupe jumătate din poziţiile din administraţia locală. Există tot felul de sondaje, care arată votul politic, dar ştim foarte bine – la alegeri locale contează şi candidatul, persoana candidatului, şi atunci este bine să avem aşteptări rezonabile. Aşteptarea mea este ca Partidul Naţional Liberal să obţină, de data aceasta, cele mai multe mandate pe care le-a obţinut vreodată.

Manualele, problemă veche

Jurnalist: Elevii de clasa a VIII-a încep acest an fără manualul de Română, care este o materie de examen, şi, deşi nu este prima dată şi primul an în care elevii nu au toate manualele pe bănci, putem spune că acesta este un eşec 100% al Guvernului liberal, pentru că licitaţia a început în 5 decembrie 2019, la puţin timp după instalarea Guvernului, şi până în acest moment, după nouă luni, nu există, nu a fost acordat contractul, deci nici măcar nu se ştie cine va face acest manual. Domnule Preşedinte, cum vedeţi dumneavoastră faptul că în nouă luni nu s-a putut nici măcar să fie acordat acest contract cuiva ca să facă manualul?

Preşedintele României: Este o problemă care mi s-a adus la cunoştinţă şi evident că sunt nemulţumit, însă nemulţumirea mea nu se îndreaptă doar punctual asupra cuiva care nu a reuşit să contracteze manualul, ci întregul sistem pare că nu funcţionează. Uitaţi-vă la tot felul de achiziţii care nu au putut fi făcute fiindcă metodele birocratice sunt atât de complicate încât până şi Guvernul, iată, se găseşte în imposibilitatea de a achiziţiona tablete. Totuşi, nu e vorba de o rachetă cu care se zboară pe Marte, este vorba de nişte tablete cu care să înveţe copiii care nu pot merge fizic la şcoală. Şi cred că întregul sistem de achiziţii trebuie reevaluat şi trebuie găsite metodele prin care aceste achiziţii să fie corecte. Rezultatul, din partea mea, să fie contestabil, dar totul să se petreacă într-un termen rezonabil de scurt, şi atunci cu siguranţă şi astfel de probleme vor putea să fie eliminate.

Să ştiţi că nu încerc să iau partea cuiva, dar problema cu manualele nu este nouă, este o veşnică problemă şi ne arată că întreg sistemul este prost gândit, nu funcţionează, şi am pretenţia ca după alegerile parlamentare să ne apucăm foarte serios de treabă, nu doar să implementăm generic "România Educată", ci să găsim metodele cele mai bune pentru a face şi procedurile de achiziţie, corecte, dar în aşa fel încât ele să aibă o finalizare într-un timp previzibil şi într-un timp util pentru a putea pune manualul, de exemplu, pe banca elevului.

Jurnalist: O scurtă completare, domnule Preşedinte. Credeţi că a fost un timp prea scurt pentru PNL să învingă sistemul moştenit?

Preşedintele României: Acest Guvern nici nu a fost pus în funcţiune ca să învingă vreun sistem moştenit. Acest Guvern, dacă ne amintim şi cred că ne amintim cu toţii, a fost pus în funcţiune să gestioneze treburile publice până la alegerile parlamentare, să aprobe bugetul şi să rezolve problemele curente. Le-a rezolvat pe acestea, s-a ocupat de pandemie, s-a ocupat de rezolvarea problemelor ocazionate de începutul anului şcolar şi de multe alte lucruri şi sunt convins că după alegerile parlamentare va exista un cadru parlamentar şi guvernamental cu care atunci chiar putem să ne apucăm să rezolvăm şi aceste rămâneri în urmă sistemice create de PSD.

Trebuie sau nu desființată Poliția Locală?

Jurnalist: Aţi vorbit despre temele abordate în cursul acestei campanii electorale şi unul dintre subiectele aduse în discuţie a fost chiar eficienţa Poliţiei Locale. Unii lideri politici au fost foarte critici la adresa acesteia şi chiar au invocat posibilitatea desfiinţării, astfel încât să fie integrată în cadrul Poliţiei Naţionale. Aş vrea să vă întreb dacă dumneavoastră sunteţi mulţumit de activitatea Poliţiei Locale. Şi dacă nu, cum vedeţi soluţionat această problemă, prin instrumente legislative sau altele?

Preşedintele României: Cred că trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt. Există poliţii locale care funcţionează foarte bine, şi cunosc o astfel de Poliţie Locală din propria mea experienţă. Sunt şi poliţii locale care este evident că au oarece probleme de management sau de funcţionare. Părerea mea personală este că nu trebuie desfiinţate, dar trebuie clarificată atribuţia Poliţiei Locale, atribuţia Poliţiei Naţionale, felul cum colaborează, felul cum se controlează metodologic şi managerial şi unele, şi altele. Cred că este nevoie de îmbunătăţirea cadrului legislativ, dar şi îmbunătăţirea aspectelor foarte punctuale şi la unii, şi la alţii, şi atunci putem să îi facem să funcţioneze aşa cum sunt gândiţi, pentru cetăţean.

Jurnalist: Dacă îmi permiteţi, una dintre criticile aduse a fost tocmai aceasta că ele ar fi, în anumite situaţii, controlate de către autoritatea locală, respectiv de către primar. Credeţi că există riscul acesta, se poate face ceva pentru a diminua o astfel de problemă?

Preşedintele României: Da, Poliţia Locală este subordonată Primarului. Este şi normal, primarul este ales să conducă treburile publice în comunitatea pe care o conduce, însă trebuie să o facă în aşa fel încât totul să fie în folosul comunităţii şi nu în alt folos.

Situația din Belarus

Jurnalist: Aş avea o întrebare de politică externă şi una de interes naţional, vă rog.

Preşedintele României: Parcă era vorba de una, dar haideţi să o considerăm o întrebare şi o completare.

Jurnalist: Ministrul român de externe a anunţat recent că România disponibilizează 100.000 de euro pentru societatea civilă şi presa independentă din Belarus, iar mesajul transmis astăzi de ambasadorul României la Minsk, de a o susţine pe Svetlana Alexievici, împreună cu alţi colegi din Uniunea Europeană, este limpede. Intenţionaţi să o invitaţi pe Svetlana Tihanovskaia, aşa cum s-a dus astăzi la Varşovia? Şi, dacă sunteţi de acord cu ce spune colegul dumneavoastră de familie politică, Manfred Weber, că Preşedintele din Belarus trebuie sancţionat internaţional.

Preşedintele României: Vedeţi, aceste chestiuni le discutăm în cadrul Uniunii Europene şi căutăm soluţii şi abordări comune, fiindcă dacă există 27 de opinii faţă de situaţia din Belarus, atunci nici una din ele probabil nu va fi foarte convingătoare. Până acum, abordările au fost comune şi vor rămâne în continuare comune. Evident, în măsura în care lucrurile evoluează spre anumite chestiuni punctuale, o să informez opinia publică. Dar nu mi se pare că este o temă pe care putem să discutăm aşa, dacă şi parcă. Deocamdată, acţiunile care au fost făcute din partea României sunt cele pe care le cunoaşteţi. La sfârşitul lui septembrie vom avea Consiliul European, unde rediscutăm aceste chestiuni, şi atunci voi informa opinia publică despre măsurile pe care le planificăm.

Jurnalist: Iar cea de a doua întrebare era legată de începutul anului şcolar. Tabletele mai devreme sau mai târziu - mai târziu, spunea astăzi domnul Cîţu - vor veni. Problema este cu reţelele de transmisie. În foarte multe părţi din ţară semnalul nu există. Credeţi că, dat fiind că este vorba despre o problemă de securitate naţională, educaţia, ar fi fost indicat să discutaţi subiectul în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi să implicaţi, eventual, şi STS, care e totuşi mai puternic decât nişte parteneri comercial care au interese comerciale?

Preşedintele României: În România s-a luat de mult decizia ca reţelele acestea să fie puse la dispoziţie de operatori privaţi. Şi asta s-a implementat de 30 de ani încoace, cu rezultate acceptabile. România este printre ţările cu reţele rapide şi accesibile. Evident că nu peste tot acoperirea este încă optimală. S-a discutat cu operatorii, se vor strădui şi operatorii de reţele şi evident că statul, prin STS, acolo unde poate, dă o mână de ajutor şi problemele se vor rezolva pas cu pas.

Despre rectificarea bugetară și pensii

Jurnalist: Bună seara! Dacă rectificarea bugetară va fi modificată în Parlament de PSD, cu măririle aferente de pensii şi salarii, aşa cum îşi doresc social-democraţii, ce veţi face cu legea atunci când aceasta va ajunge la dumneavoastră?

Preşedintele României: Eu cred că această lege, dacă va fi modificată aşa cum susţineţi că există surse care spun, nu poate fi aplicată. Pentru simplul motiv că banii nu există!

Bani există fix atâţia cât a hotărât Guvernul prin rectificarea bugetară, fiindcă ei au toate datele şi cunosc situaţia reală.

Aşadar, chiar dacă eu, premierul, Guvernul ne dorim majorări, ele vor fi făcute în măsura şi în ritmul în care bugetul ţării permite aceste majorări. Şi dacă în Parlament se găseşte o majoritate parlamentară care ignoră realităţile economice ale României, nu se va schimba nimic.

Ba mai mult, există o decizie a Curţii Constituţionale, care spune foarte clar că nici o majoritate parlamentară nu poate decide în detrimentul finanţelor publice ale ţării.

Deci, lucrurile sunt destul de clare. În privinţa majorărilor şi a bugetelor se poate face atât cât face actualul Guvern. Şi nici o lege, din păcate, nu va face să avem mai mulţi bani acum în bugetul ţării. Pentru a avea mai mulţi bani, trebuie să ne străduim cu toţii mai mult, să investim mai mult, să atragem bani europeni, să dezvoltăm autostrăzi, căi ferate, să ajutăm IMM, să ajutăm şomerii, lucruri pe care le face Guvernul, le-a făcut şi le va face şi în continuare.

Protecția cetățenilor la vot

Jurnalist: Buna seara! Spuneaţi chiar în începutul acestei conferinţe faptul că au fost luate măsuri pentru protecţia cetăţenilor în momentul în care vor merge la vot. Există însă o situaţie prezentată chiar şi de ministrul Sănătăţii, conform căreia accesul persoanelor care au o stare febrilă va putea fi făcut în sala de vot, într-adevăr, într-o cabină specială, dar întrebarea este dacă vă îngrijorează o astfel de situaţie, dacă susţineţi o astfel de situaţie, dacă aţi cerut lămuriri din partea ministrului Sănătăţii şi poate chiar dacă s-a pus în discuţie o alternativă, şi anume urna mobilă. Mulţumesc!

Preşedintele României: Da, am discutat această chestiune, şi cu premierul, şi cu ministrul Sănătăţii, şi o s-o mai discutăm. Este o situaţie foarte specială şi, da, întreaga pandemie mă îngrijorează, ne îngrijorează pe toţi, dar asta nu înseamnă că stăm îngrijoraţi şi nu facem nimic. Noi facem, să mişcăm lucrurile. Şi pentru asta trebuie să ne mişcăm în pregătirea alegerilor locale. Şi, într-adevăr, soluţia menţionată de dumneavoastră cu o cabină special destinată persoanelor cu anumite simptome este deocamdată soluţia în discuţie şi soluţia vehiculată. Va fi discutată cu experţii, cu specialiştii în continuare şi în final, în scurt timp, vom avea cele mai clare soluţii.

Şi aici este nevoie de foarte multă atenţie. Pandemia nu dispare până la alegeri şi trebuie să avem cu toţii grijă, şi de noi, şi de ceilalţi, trebuie luate măsuri sanitare speciale în aşa fel încât nici un alegător să nu se trezească infectat din localul de vot, nimeni din comisie să nu fie pus în pericol şi aşa mai departe. Şi sunt convins că aceste probleme se vor rezolva.

Despre absorbția PSD în PNL

Jurnalist: Domnule Preşedinte, consideraţi că depesedizarea României prin absorbţia în PNL este un succes?

Preşedintele României: Şi cum ar funcţiona depesedizarea prin absorbţie în PNL? Vă referiţi desigur la tema trecerilor unor persoane dintr-un partid într-altul. Sunt cazuri excepţionale, mi-am exprimat opinia şi o cunoaşteţi foarte bine şi s-a cam terminat. Dacă aţi observat cumva, s-a cam terminat.

Jurnalist: Aţi avut discuţii în acest sens, de a limita acest...

Preşedintele României: Puteţi să presupuneţi sau să vă folosiţi sursele, dar vă spun că s-a cam terminat. Mulţumesc!

Vă mulţumesc tuturor, vă doresc multă sănătate!