Peninsula Istria din Croaţia este o destinaţie estivală preferată de români, dar mulţi merg acolo fără să ştie că un dialect al limbii lor se vorbeşte în zonă de sute de ani...

De-o parte şi de alta a muntelui Učka, trăiesc ultimii vlaşci, cici sau istroromâni, aşezaţi acolo în Evul Mediu şi care încă vorbesc dialectul derivat din limba română, despre care unii lingvişti cred că ar fi originar din Crişana, Maramureş şi Banat.

Curioşi să-i cunoască şi să-i audă, trei fotografi orădeni - Constantin Demeter, Gheorghe Petrila şi Ovidiu Gabor - i-au "vânat" cu aparatele pe istroromâni, iar imaginile le-au prezentat în prima monografie fotografică dedicată lor şi într-o expoziţie inaugurată în Bucureşti.

Au fugit de otomani

Aventura celor trei fotografi a avut loc în 2019, când orădenii au petrecut două săptămâni în satele în care încă trăiesc istroromâni. Ideea expediţiei a avut-o Constantin Demeter (foto), care încă de când a fost student la Istorie şi a aflat de la profesorul Sever Dumitraşcu despre această comunitate istorică de români şi-a dorit să o cerceteze. Nu i-a fost greu să-i convingă pe cei doi fotografi experimentaţi să-l însoţească: Gheorghe Petrila conduce o asociaţie dedicată fotografiei etnografice, iar Ovidiu Gabor a iniţiat la rându-i deplasări de dragul etno-fotografiei. 

"Dintre comunităţile de români din afara ţării, istroromânii sunt cea mai mică, sub 1.000 de oameni, iar în Istria mai trăiesc cam 500. Nu sunt dovezi clare de unde au pornit, dar o ipoteză este că au fost originari din zona Crişanei şi a Maramureşului. Au fost ciobani şi au mers ca să scape de otomani", spune Constantin. 

Ca-n Crişana...

Primul care a concluzionat că istroromânii ar fi originari din sud-estul Transilvaniei a fost Ovid Densuşianu, care a identificat în dialectul lor cuvinte apropiate de forme de pe văile Mureşului, Crişurilor şi Someşului, argumente susţinute apoi şi de alţi specialişti, inclusiv contemporani. "Am avut impresia că vorbesc cu români din ţinutul Crişanei", a mărturisit, într-un interviu, şi Ela Nevaci, cercetător la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, despre discuţiile purtate cu istroromânii.

În mijlocul ultimilor istroromâni, cei trei fotografi orădeni au constatat că se pot înţelege cu aceştia destul de uşor, ba chiar confirmă că graiul lor seamănă cu al bihorenilor. De pildă, îl transformă pe "n" în "r", atunci când se află între două vocale, aşa cum în satele Bihorului adesea se spune irimă, în loc de inimă, de exemplu. "Ei te întâmpină spunându-ţi: "Bire ai verit!", completează Gabor. 

Un argument că istroromânii s-ar trage din Crişana este şi numele unui sat al lor, Kršan, deşi există şi specialişti care susţin că, de fapt, denumirea vine de la carst, "krs" în croată.

Risc de dispariţie 

În cele două săptămâni, timp în care au străbătut 26 de sate şi cătune, orădenii au vorbit cu ultimii croaţi care încă ştiu istroromâna, nu mulţi la număr. Nici nu-i de mirare, dat fiind că de zeci de ani au o singură şcoală în care se predă această limbă. De altfel, dialectul este în Cartea Roşie UNESCO, pentru că este pe cale de dispariţie şi, probabil, va muri curând...

Fotografii i-au imortalizat pe istroromâni în casele lor, la muncile câmpului ori la biserică. De asemenea, au fotografiat şi aşezările, indicatoarele rutiere care duc spre satele lor. Inclusiv toponimele le trădează originea: Stupari, Romanija, Katun, Sucodru... 

Decoraţi de patriarh

Din fotografiile realizate, cei trei artişti au pus 120 într-un album, pe care l-au completat cu informaţii culese din teren. Monografia, intitulată "Românii apuseni", cum i-a numit pe istroromâni lingvistul Sextil Puşcariu, a fost finanţată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi poate fi găsită în biblioteci. 

La finalul lunii august, fotografii i-au prezentat albumul patriarhului Daniel, dat fiind că anul 2021 este dedicat de Biserica Ortodoxă Română românilor din afara ţării. Impresionat de munca lor, ierarhul i-a decorat cu o distincţie specifică.

Totodată, pe 31 august, artiştii şi-au expus imaginile şi în "kilometrul zero" al etnografiei româneşti, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", unde s-au bucurat de o audienţă "grea": ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu, doi secretari de stat, şase ambasadori şi numeroşi alţi curioşi. Expoziţia va rămâne deschisă până la începutul lunii octombrie, când ambasadoarea Croaţiei în România vrea să o ducă în Istria, iar apoi, probabil, imaginile vor ajunge la Oradea. Să ştie şi crişenii ce rude îndepărtate au...