Din perspectiva Bihorului, nu putem visa nici măcar la un premiu fair-play de la Jocurile Olimpice ce vor debuta luna viitoare. Atacantul George Pușcaș din naționala olimpică de fotbal părea la un moment dat să aibă șanse chiar bune de a ne reprezenta județul la Tokyo. Dar introducerea limitei de vârstă i-a redus simțitor șansele, chiar dacă a fost inclus inițial în lotul olimpic lărgit.
Performanțele tinerei judoka Larisa Florian o recomandau, până în urmă cu doi ani, ca o mare speranță a României pentru JO de la Tokyo. Însă stilul de lucru al antrenorului Florin Bercean și poate și alte motive au îndepărtat-o definitiv de naționala feminină de judo.
Nu ne rămâne decât să păstrăm flacăra speranței de participare bihoreană pentru Jocurile Olimpice din 2024 - Paris și din 2028 - Los Angeles. (Apropo, în același Los Angeles, dar în 1984, România culegea, chiar dacă în alt context, 53 de medalii olimpice...) Acum, ce ramuri mai au potențial de a lansa, de pe malurile Crișurilor, valori internaționale?
Natația, o mână de sporturi combative - judo, scrima, luptele și boxul -, atletismul poate, și baschetul aflat în reviriment atât la băieți cât și la fete. Dar la sporturile consacrate, lupta pentru calificarea olimpică e acerbă. Așa încât e de notat că la Tokyo vor fi sporturi demonstrative precum skateboardingul, escalada sportivă și breakdancing. Ar fi interesant ca în perspectiva următoarelor cicluri olimpice Oradea să-și îndrepte atenția și asupra acestora, fiindcă avem antrenori chiar de top la escaladă și dansuri moderne. Vitală însă va fi strategia Ministerului și a federațiilor de profil.
Revenind la JO de la Tokyo, până acum România are 66 de performeri calificați, iar șansele de completare a lotului sunt firave.
Până la lupta pentru un loc pe podiumul olimpic, un duel de orgolii a avut deja loc pentru calitatea de port-drapel al României la festivitatea de deschidere. Simona Halep s-a autopropus "din vole" dar, imediat, multipla medaliată olimpică Beatrice Câșlaru a băgat la apă auto-propunerea, atenționând că Halep nu are încă nicio medalie olimpică și nu a concurat nici la Rio de Janeiro. Așa că în calcul au mai intrat gimnastul Marian Drăgulescu, discobolul Alin Firfirică și spadasina Ana Maria Popescu (Brânză).
O veste proaspătă dinspre Comitetul Olimpic Internațional este că, pentru a ameliora discriminările de gen, s-a decis ca drapelul fiecărei țări să aibă doi purtători: o fată și un băiat. În principiu, decizia e binevenită fiindcă, pe lângă obiectivul declarat, iată că mai înmoaie și rivalitățile din țările unde desemnarea port-drapelului pune la încercare spiritul sportivității și echității.
Totuși, Olimpiada de la Tokyo e prima dinspre care vin în rafală știrile cu conotații (anti)sexiste. Ba că președintele Comitetului nipon de organizare a făcut remarci publice cu tentă sexistă. Ba că organizatorii îi învață pe sportivi cum să nu folosească cele 140.000 de prezervative ce li se vor oferi, în loc de pâine și sare, la sosirea în Satul Olimpic. Ba că un unic purtător de drapel e tot o formă de discriminare de gen.
Dacă va mai continua tevatura aceasta despre sexisme o să ajungem să ne întrebăm dacă nu cumva CIO vrea să mai înmulțească familia olimpică introducând încă o disciplină...
Oricum, am putea să începem să ne pregătim psihologic în eventualitatea că peste câteva cicluri olimpice drapelul fiecărei țări va fi purtat de un trio: o fată, un băiat plus un/o nehotărât(ă).
Rămâne de văzut în ce categorie vor concura olimpicii de genul neutru: la feminin, la masculin ori se va înființa și competiția de gen binar? În orice caz, s-ar cuveni să li se aleagă cu multă atenție denumirea. Fiindcă e de evitat orice posibilă confuzie între paralimpici și paralimbici...