Cum a fost la Satriani la Cluj? A fost prea tare! Şi chiar vorbesc serios. Un singur artist mi-a mai provocat dureri de urechi din cauza volumului şi ăla a fost Ozzy Osbourne, care, în 2010, la Budapesta, a urlat la noi ca la duşmani.

Explicaţia sunetului prea puternic ar putea sta în acustica defectuoasă a Sălii Polivalente din Cluj. Deşi proiectul prevedea tratarea pereţilor cu materiale absorbante fonic, lucrarea nu s-a mai făcut din pricină de economii. A rezultat astfel un spaţiu cu acustică de garaj în care o bătaie din palme ţi se întoarce înzecită. Iar singurul mod în care poţi lupta împotrivă este să dai cât mai tare. Şi s-a dat!

În afară de asta, la concertul lui Joe Satriani, organizat de Quantum Media, a fost excepţional spre superb.

Ca încălzire am avut 40 de minute de surpriză din ce în ce mai plăcută cu Dan Patlansky, un chitarist sud-african acompaniat doar de bass şi tobe. Iar cum în formulă de trei nu poţi păcăli pe nimeni, Patlansky şi-a dat măsura talentului în mod gradual, de la blues-ul minimalist din deschidere până la blues-rockul pseudo-psihedelic din finalul recitalului. Şi-a manevrat chitara ca pe o armă, ca pe un şarpe sau ca pe o iubită pe care o gâdili pe spate. A fost aplaudat din ce în ce mai tare, iar la final puţin a lipsit să nu i se ceară bis. Cel mai nou album Dan Patlansky se numeşte "Dear Silence Thieves". Căutaţi pe YouTube piesa "Fetch your spade".

La 9 fix a început şi show-ul lui Joe Satriani, în prezenţa unei săli aproape pline (cam 6.000 de spectatori). S-a aruncat asupra noastră cu "Shockwave Supernova", cântecul de titlu al celui mai recent album, lansat cu nici trei luni în urmă şi a terminat cu piesa-etichetă "Surfing With The Alien". O treime din concert am avut piese de pe albumul nou (deh, turneu de promovare), restul fiind o colecţie de hituri pe care publicul le aştepta. Apropo de public, pe care l-aş cataloga drept excelent, acesta a provenit dintr-o arie foarte amplă (doar eu am întâlnit cunoştinţe din Oradea, Timişoara, Braşov şi Marghita). Deci, pe lângă studii universitare şi tratamente medicale, mai avem un motiv de mers la Cluj – concertele serioase.

Satriani a cântat cu un band de zile mari, în care a strălucit chitaristul şi clăparul Mike Keneally, un poli-talent pe care Satriani l-a lăsat (şi chiar invitat) să epateze în câteva momente. Basistul Bryan Beller şi tobarul Marco Minnermann au fost impecabili, o secţie ritmică distrugătoare pe care şi-ar dori-o orice chitarist. Satriani a urcat pe scenă cu chef de muncă şi a schimbat vreme de două ore vreo 9 chitare, câteva construite special pentru el.

La bis, s-a lăsat aşteptat ca o femeie care stă în faţa oglinzii, dar aşteptarea a meritat: s-a întors îmbrăcat într-un tricou "U Cluj", cu care a umblat la corzile sensibile ale localnicilor. La final, şi-a adăugat la vestimentaţie un clop oşenesc, care i s-a lipit ca turnat pe chelie.

Cu bazele puse în anii 70, Joe Satriani a explodat în anii 80, a crescut ca fătul din poveste în anii 90, a făcut perfect schimbul la mileniul III, din care a traversat excelent primii 15 ani. A experimentat, a căutat continuu, şi-a permis să facă ce vrea, şi-a împărţit cu generozitate sămânţa de geniu pretutindeni şi a devenit un clasic fără să-şi dea seama.

Mă miram împreună cu un prieten de numărul mare al oamenilor veniţi la concert şi de vârstele lor diverse, încercând să găsim o explicaţie. Un răspuns ar fi în zona fashion: multitudinea de tricouri rockereşti pe care le-am văzut în sală, cu numele mai tuturor trupelor rock importante. Acest fapt demonstrează două lucruri: că Satriani e în (aproape) tot şi în (aproape) toate, şi că, pentru educaţia muzicală a unui ascultător de rock, Joe Satriani a fost, este şi va fi o materie obligatorie.

Setlist:

Shockwave Supernova (Shockwave Supernova, 2015)

Flying in a Blue Dream (Flying in a Blue Dream, 1989)

Ice 9 (Surfing With The Alien, 1987)

Crystal Planet (Crystal Planet, 1998)

Not of This Earth (Not of This Earth, 1986)

On Peregrine Wings (Shockwave Supernova, 2015)

Friends (The Extremist, 1992)

Time (Crystal Planet, 1998)

If I Could Fly (Is There Love In Space, 2004)

Butterfly and Zebra (Shockwave Supernova, 2015)

If There Is No Heaven (Shockwave Supernova, 2015)

Cataclysmic (Shockwave Supernova, 2015)

Crazy Joey (Shockwave Supernova, 2015)

All of My Life (Shockwave Supernova, 2015)

Luminous Flesh Giants (Joe Satriani, 1995)

Always With Me, Always With You (Surfing With The Alien, 1987)

God Is Crying (Black Swans and Wormhole Wizards, 2010)

Goodbye Supernova (Shockwave Supernova, 2015)

Satch Boogie (Surfing With The Alien, 1987)

Bis:

Big Bad Moon (Flying in a Blue Dream, 1989)

Surfing With The Alien (Surfing With The Alien, 1987)