Ministrul Sănătăţii a făcut anunţul marţi, spunând că o prioritate pentru sistemul sanitar pe 2010, ca o sursă alternativă de venituri pentru Ministerul Sănătăţii, ar putea fi taxa pe produsele tip fast food.
"Ideea vine din alte state europene, precum Germania, Marea Britanie, Franţa, în care funcţionează acest sistem, nu descoperim noi nimic nou sub soare", a precizat Cseke Attila, adăugând că la nivelul Uniunii Europene există politici de descurajarea a consumului de mâncăruri nesănătoase. "Deocamdată taxa pe fast food este la nivel de intenţie şi o vom supune dezbaterii publice. Nu mă întrebaţi de cuantumul ei, acest lucru îl vom stabili în urma discuţiilor cu producătorii şi distribuitorii, dar suma totală va fi una importantă, estimăm că anual se vor strânge astfel 3-4 miliarde de lei", a mai spus ministrul.
Produsele nesănătoase la care s-a referit Cseke sunt hamburgerii, pizza, dulciurile şi băuturile carbogazoase, cu excepţia celor naturale şi a apei. O listă completă a lor va fi făcută de specialiştii care vor fi consultaţi de Ministerul Sănătăţii. "Intenţia mea fermă este ca banii să fie cheltuiţi la vedere, să aibă o destinaţie specială, nu să intre în bugetul Ministerului şi de acolo să nu-i mai vadă nimeni", a explicat ministrul bihorean.
Cseke spune că taxa nu ar fi suportată de cumpărători, ci de producători şi comercianţi, cu care, de altfel, va şi începe discuţiile probabil săptămâna următoare.
În tot acest timp, industria de profil e neîncrezătoare că statul va putea aduce atât de mulţi bani, până la un miliard de euro, la buget din noul impozit. Mai mult, sindicaliştii din industria alimentară spun că astfel încasările la bugetul de stat ar fi mai mici, iar locurile de muncă ar fi mai puţine.
Potrivit lui Dragoş Frumosu, preşedintele federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, taxa se va resimţi "tot în buzunarul consumatorului final". "Uşor, uşor, industria alimentară se distruge, iar noi vom apela tot mai mult la importuri", a declarat Frumosu.