Înfiinţat oficial în decembrie 2011, Centrul de cercetare a istoriei evreilor Eva Heyman, aparţinând Universităţii din Oradea, şi-a prezentat obiectivele pe acest an, într-o conferinţă de presă susţinută luni de directorul centrului, istoricul Antonio Faur.
Un jurnal pentru toţi orădenii
Potrivit spuselor lui Faur, prioritatea nr. 1 a Centrului este reeditarea jurnalului Evei Heyman, tânăra evreică de 13 ani care, internată în ghetoul din Oradea înaintea deportării la Auschwitz, în 1944, şi-a descris povestea într-un jurnal ce i-a supravieţuit.
Jurnalul a fost publicat prima oară în 1948, în limba maghiară, iar în 1991 a apărut şi o ediţie în limba română, dar istoricii orădeni sunt convinşi de necesitatea unei noi ediţii. "Orice orădean trebuie să cunoască acest jurnal", a spus Antonio Faur.
Colectivul acesteia a luat deja legătura cu traducătorul cărţii, care şi-a dat acordul pentru reeditare, urmând să mai primească şi acceptul editurii.
Eva Heyman a început să-şi scrie jurnalul în februarie 1944, relatând cum evreii orădeni erau duşi în ghetoul oraşului şi exprimându-şi teama că va ajunge şi ea tot acolo, ceea ce avea să se întâmple în luna mai. Jurnalul fetei a ajuns în mâinile servitoarei familiei, care l-a dat ulterior mamei Evei, scăpată de Holocaust deoarece fugise în Ungaria. "O fetiţă martir care a surprins toate realităţile cu deosebită inocenţă şi acurateţe, lăsând o mărturie foarte importantă asupra ce s-a întâmplat în Oradea", a descris Faur jurnalul.
Un prim volum
Până la re-editarea jurnalului, istoricii Centrului Eva Heyman au pregătit o altă carte, "Contribuţia evreilor la dezvoltarea urbană în Europa Centrală", scrisă de 19 autori, ca rezultat al unei sesiuni ştiinţifice internaţionale desfăşurate la Oradea în toamna anului trecut. Cartea are trei capitole: arhitectura, învăţământul şi cultura evreilor, restituirea unor fragmente din istoria acestora şi activităţi economice ale întreprinzătorilor evrei.
Potrivit lui Faur, cartea nu se va găsi în librării, însă orădenii o vor putea consulta la bibliotecă sau la Centrul Eva Heyman, care funcţionează în aceeaşi clădire cu Centrului de Cercetări Geotermale din incinta Universităţii.
Tot pentru acest an, cei opt istorici ai Centrului Eva Heyman şi-au propus să realizeze o bibliografie cu lucrări româneşti şi străine despre evreii din Bihor şi Transilvania de Nord, să cerceteze documente cu privire la Holocaust, să organizeze activităţi educative în şcoli şi să pregătească un documentar despre centrele de cercetare a istoriei evreilor din România.