Liderul PNL, Klaus Iohannis, a scăpat de acuzaţia de conflict de interese, adusă de Agenţia Naţională de Integritate.

Potrivit agerpres.ro, reprezentanții Parchetului General au declarat vineri, pentru jurnaliştii agenţiei de ştiri, că dosarul a fost clasat de procurori pe data de 18 septembrie 2014.

După cum se ştie, ANI a sesizat Parchetul General și cerea cercetarea lui Iohannis pentru conflict de interese în luna august 2013.

Iohannis a fost acuzat că, pe 23 septembrie 2010, în calitate de primar al Sibiului, a semnat un contract de prestări servicii încheiat între municipalitate și SC Tipografia Honterus SRL, societate comercială deținută de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Asta, în vreme ce Iohannis a fost preşedinte al FDRG, funcţie pe care a ocupat-o în perioada 2002 - 2013.

ANI susținea că obiectul contractului, semnat cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ și penal de către Klaus Iohannis, îl constituie servicii de informare și publicitate în vederea implementării Proiectului (cod SMIS: 4915) finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Programul Operațional: Creșterea Competitivității Economice 2007 - 2013 (POS CCE), Axa Prioritară 3 "Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru sectoarele privat și public".

De asemenea, Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie - iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăților către prestator (SC Tipografia Honterus SRL), mai precizează Agerpres.

În opinia ANI, Klaus Iohannis nu a respectat Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, potrivit căreia "aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: (...) b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia (...) f) o asociație sau fundație din care fac parte".

Totodată, potrivit ANI, primarul din Sibiu a încălcat și dispozițiile art. 253 (1) din Codul Penal conform cărora "fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material (...) pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă".

Rezoluţia de clasare dată de procurori poate fi contestată în instanţă.