La Consiliul Judeţean Bihor s-a terminat balul: Vicepreşedintele Traian Bodea anunţă că nu mai sunt bani şi trebuie făcute concedieri

Prima apariţie publică din acest an a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, Traian Bodea, poate da frisoane angajaţilor acestei instituţii, dar şi celor din instituţiile subordonate CJ: pentru că Judeţul primeşte mai puţini bani de la bugetul central al statului, vor trebui reduse cheltuielile de personal, prin restructurări care se vor lăsa inclusiv cu concedieri.

Minus 60 milioane lei

Pe un ton grav, Bodea a anunţat, într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o miercuri, că „din păcate pentru noi şi pentru toate consiliile judeţene, sumele alocate de la bugetul naţional nu sunt încurajatoare, pentru că sunt mai mici decât în 2019”.

Concret, Bodea a exemplificat că în ce priveşte sumele pentru echilibrarea bugetelor locale provenite din TVA, anul acesta CJ Bihor va primi doar 67,033 milioane lei, cu aproape 102 milioane lei mai puţin decât anul trecut, când a primit o alocare de 169,132 milioane lei. Pe de altă parte „vom primi în plus la DGASPC 20 milioane lei şi la instituţiile de cultură (n.r. – Filarmonică, Teatrul Szigligeti şi Teatrul Regina Maria) tot 20 milioane lei”.

Ca atare, a concluzionat Bodea, „la cum arată bugetul, cred că vom avea un minus de 60 milioane lei. Detaliile de fineţe nu le avem, finale. Aşteptăm să primim de la Finanţe cifrele”. El a mai subliniat că minusul de la bugetul naţional va avea urmări cu atât mai grave cu cât anul acesta trebuie majorate salariile funcţionarilor, aşa încât cheltuielile de salarizare, doar la DGASPC, cresc „de la 67 milioane lei undeva la 90 milioane lei”.

Trebuie strânsă cureaua

În aceste condiţii, a spus Bodea, „vom fi obligaţi să recurgem la ce spun de doi ani, o reorganizare a CJ şi a instituţiilor subordonate, va trebui să facem o radiografie şi să vedem ce putem reduce din cheltuieli”. Concret, vicele CJ a afirmat că „voi veni cu o propunere de modificare de structuri” la care va lucra cu funcţionarii „de la Resurse Umane şi de la Juridic”, pentru a fi comasate mai multe direcţii, servicii şi birouri din aparatul propriu, dar şi din instituţii subordonate.

El a dat şi câteva exemple: „Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale putem foarte bine să-l ducem la Şcoala Populară de Arte”, „cele două reviste (n.r. – Familia şi Varad) consider că nu e obligatoriu să aibă personalitate juridică proprie, pot să funcţioneze şi în cadrul Bibliotecii Judeţene”, „AMD (n.r. – Agenţia de Management al Destinaţiei) şi CNIPT (n.r. – Centrul Naţional pentru Informare şi Promovare a Turismului) la fel”, ”Fundaţia Euroregiunea Bihor – Hajdu Bihar să vedem dacă îşi poate continua activitatea”.

„Cred că şi în organigrama CJ putem să operăm mici modificări, probabil putem uni câteva birouri între ele”, a mai spus Bodea despre aparatul propriu.

Un CJ „stufos”

Train Bodea a afirmat că „fiecare conducere a CJ a pus peste ce a găsit (n.r. – angajaţi) şi n-a tăiat nimic, începând cu Seremi (n.r. – fost preşedinte în perioada 2000-2004), Kiss (n.r. – preşedinte 2004-2008), Cornel Popa (n.r. – preşedinte 2012-2016). Avem o instituţie a CJ destul de stufoasă şi putem să mai tăiem. Aş dori să venim cu aceste modificări astfel încât structura să fie mai suplă şi să venim cu reduceri de personal”.

În context, Bodea a spus că în ultimii ani s-a ajuns ca România să aibă 1,4 milioane bugetari, iar primăriile şi consiliile judeţene îşi votează singure salariile deşi primesc bani de la bugetul central, la care contribuabilii cotizează „de fiecare dată când cumpără o pâine”, dar şi prin taxe şi impozite, însă „România nu mai poate să funcţioneze în continuare în forma din ultimii 10-15 ani”.

„O spun ca om venit din privat, unde probabil voi şi merge înapoi”, a subliniat vicele CJ, referindu-se la umflarea schemelor de personal ale instituţiilor şi la majorarea continuă a salariilor bugetarilor.

Angajaţi „pe culoare”, concediaţi pe ineficienţă

Întrebat de jurnalişti, Traian Bodea a spus că intenţionează să promoveze un proiect de restructurare a CJ şi a instituţiilor subordonate undeva în luna martie, până atunci urmând să fie obţinute şi avizele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

El a arătat că eficientizarea şi, implicit, reducerea de personal nu vor ţine seama de apartenenţa politică a angajaţilor. „În momentul în care vom opera modificări, nu vom ţine cont. Am identificat şi noi că avem oameni care nu sunt eficienţi, o parte sunt moşteniţi, o parte ne-au înşelat aşteptările din cei noi, dar nu vom ţine cont că au venit pe culoarea verde (n.r. – aluzie la UDMR), pe culoarea galbenă (n.r. – referire la PNL) sau pe culoarea roşie (n.r. – adică cu protecţie PSD)”.

Bodea a spus că a discutat aceste intenţii ale sale cu omologul său PSD-ist, vicepreşedintele Ioan Mang, şi cu preşedintele UDMR-ist Pasztor Sandor, cu acesta „ultima oară azi”, primind confirmarea că „trebuie să facem o reformă şi că trebuie să tăiem tot ceea ce este ineficient”.

Întrebat cam câţi din cei peste 120 funcţionari ai CJ ar trebui concediaţi, Bodea a răspuns că „din aparatul propriu eu am spus că fără 20% putem să funcţionăm”, ceea ce ar însemna 24 de posturi tăiate.

Plâng după bani, dar nu fac investiţii

Pe de altă parte, BIHOREANUL l-a întrebat pe vicele CJ dacă actuala conducere a instituţiei este îndreptăţită să ceară mai mulţi bani de la bugetul statului în condiţiile în care nu a fost capabilă să cheltuie sumele alocate pentru investiţii nici în 2019, când excedentul a fost de 52 milioane lei, nici în 2018, când au rămas necheltuiţi 97 milioane lei tot pe investiţii, Traian Bodea a evitat să răspundă referitor la incapacitatea administrativă a CJ de a elabora şi pune în aplicare proiecte de investiţii, dar a subliniat că acestea „trebuie făcute”.

La fel a afirmat, însă, şi anul trecut, când tot el declara că din excedentul de aproape 100 milioane lei „dorim să începem foarte multe proiecte”, exemplificând cu reabilitarea fostei Policlinici Mari, construirea în Ciumeghiu a unui sediu nou pentru copiii cu handicap din Centrul de la Cighid, un incinerator de animale şi altele. Toate rămase, aşa cum se ştie, la stadiu strict declarativ...