Un eveniment special i-a adus sâmbătă seara pe 8 medici orădeni apreciați, mulți dintre ei șefi de secție la Spitalul Județean, în fața unei săli pline a Filarmonicii de Stat Oradea. Publicul a aflat povești din culisele operațiilor grele, părerile doctorilor despre încrederea pacienților, care „se câștigă greu și se pierde rapid”, obiceiurile oamenilor de a apela la „dr. Google”, dar și referiri la unele neajunsuri ale sistemului medical românesc. La final, câțiva dintre speakeri au răspuns mai în glumă, mai în serios la întrebarea: „De ce ne este frică de doctori?”.
Speakeri au fost: dr. Silviu Vlad, dr. Alin Blaga, dr. Dănuț Dejeu, dr. Bogdan Feciche, dr. Carmen Pantiș, dr. Ciprian Brisc, dr. Dan Mihoc și dr. Hadrian Borcea, invitatul special fiind dr. Raed Arafat, actualul șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, cel care a fondat medicina de urgență modernă în România.
De mare interes
Ediția specială a evenimentului „La o cafea cu medicul” i-a adunat, sâmbătă seara, laolaltă pe toți medicii orădeni care au participat anul trecut la evenimente mai mici, din aceeași serie, întâlnindu-se, cu orădenii într-un cadru informal, la o cafenea, în scopul înnodării unei relații deschise între doctori și pacienți.
Sala Filarmonicii a fost plină, biletele gratuite fiind rezervate din timp, online, de doritori. Pentru cei care n-au avut șansa să-și rezerve un loc, evenimentul a fost transmis live, iar înregistrările sunt în continuare disponibile pentru vizionare pe Facebook.
În sală s-au aflat, printre alții, și președintele interimar al CJ Bihor, Mircea Mălan, și dr. Lucia Daina, director medical al Spitalului Județean Bihor.
„Oază de germinare a încrederii”
Inițiativa întregului proiect aparține Asociației Help & Care, conduse de dr. Silviu Vlad, medic primar ortopedie la Spitalul Județean Bihor. El a fost și primul invitat pe scenă de amfitrioana serii, Luminița Popa.
„Am vrut să aducem publicul cât mai aproape de cadrul medical. Ne-am dorit ca acest proiect să fie o oază de germinare a încrederii și chiar și a culturii medicale. (...) Mă bucur să văd un public atât de mare cu sete de încredere”, a spus dr. Silviu Vlad, înainte de a-și ține prezentarea pregătită, în care le-a povestit celor prezenți despre cazuri care l-au marcat și de importanța intervenției prompte și a pasiunii în această profesie. Printre acestea s-a numărat o operație de 14 ore, reușită, la un spital din Germania.
În luptă cu... timpul
Evenimentul a fost organizat într-un mod precis, iar fiecare speaker a avut la dispoziție 13 minute pentru a le vorbi celor din sală despre sine, dar și despre încrederea în relația medic-pacient.
Următorul la microfon a fost dr. Dan Mihoc, tânărul șef al compartimentului de Radiologie și Neuroradiologie intervențională de la Spitalul Județean, întors în Oradea din Franța, unde a profesat 9 ani.
El le-a detaliat celor din public ce presupun intervențiile prin vasele de sânge în cazuri complexe, spunând totodată că Oradea are unul dintre cele mai moderne compartimente de acest tip din țară. Folosindu-se de prezentări video, medicul a arătat ce presupune un AVC ischemic sau un anevrism cerebral, dar și cum se intervine în aceste cazuri și cât de important este timpul.
Dr. Mihoc a spus că deseori tinerețea medicului poate genera lipsa de încredere din partea pacientului, dar și că folosirea lui „dr. Google” nu duce decât la anxietate.
Șefi de secții, la microfon
Șeful secției de Neurochirugie de la Spitalul Județean, dr. Alin Blaga, a subliniat dificultatea neurochirurgiei, „considerată crème de la crème”, adăugând, pe de altă parte, că în România medicii sunt prinși deseori cu chesiuni administrative, rapoarte și licitații, care îi aglomerează.
El a precizat că „sistemul medical nu este perfect”, dar că uneori neîncrederea vine și din cazuri prezentate exagerat în mass-media și, mai ales, din comentariile speculative de pe rețelele sociale.
Chirurgul Dănuț Dejeu, șeful Secției de Chirurgie Oncologică, a spus că problema încrederii este complexă.
„De multe ori aveți impresia că suntem reci, impersonali, lipsiți de empatie, dar nu e așa. Astfel de ocazii ne dau posibilitatea să ne deschidem, să vedeți medicul dincolo de acel halat. (...) Ne dorim să avem un sistem de sănătate perfect, dar nu există un astfel de sistem. Zilele trecute am văzut știri despre sistemul din Anglia, cum este blocat, cum pacienți decedează pe holurile spitalelor...”, a spus dr. Dejeu.
El s-a referit și la faptul că a fost un „exod al creierelor” din România, iar aducerea lor acasă ar însemna un mare plus. De asemenea, pentru îmbunătățirea sistemului, a pus accent pe nevoia colaborării dintre comunitate și sistemul medical, inclusiv prin donații ale celor cu posibilități.
„Se pierde într-o fracțiune de secundă...”
În debutul părții a doua, după o pauză de cafea și prăjituri, pe scenă a urcat secretarul de stat dr. Raed Arafat. „Eu am încredere în sistem și în 112 și știu că generează răspunsuri rapide”, a spus el, adăugând însă că multe persoane exagerează și apelează abuziv la aceste echipaje de urgență, pentru răceli sau dureri de cap.
Spre deosebire de antevorbitorii săi, a amintit că românii au totuși uneori motive legitime să nu aibă încredere în sistemul medical, dând exemple mai vechi de nepăsare, cum ar fi cazul unui chirurg plastician din Sibiu care n-a vrut să meargă de urgență la spital pentru a opera o fată de 14 ani implicată într-un accident. S-a dus abia după presiuni făcute de dr. Arafat, iar apoi, după operație, părinții - și ei medici - și-au mutat fata la Cluj. „Nu de alta, dar credeți-mă, nu mai am încredere”, i-ar fi spus mama fetei doctorului Arafat.
„Majoritatea colegilor din sistem, inclusiv cei prezenți aici, încercăm să ne facem treaba. Până la noi însă mai sunt niște filtre care creează neîncredere, începând cu omul care păzește la poartă, trecând apoi pe la asistenți, rezidenți poate chiar alți medici”, a spus dr. Arafat.
„Încrederea se câștigă greu de tot, dar se pierde într-o fracțiune de secundă! O acțiune a cuiva poate să ducă la pierderea încrederii într-un sistem întreg, în care sunt foarte mulți oameni care-și fac treaba. Iar sistemul nostru sanitar de asta suferă...”, a adăugat secretarul de stat, subliniind, totuși, că sistemul medical a avut o evoluție importantă în România.
Presiunea cantității
A urmat la microfon dr. Bogdan Feciche, succesorul dr. Bumbu la șefia secției de Urologie, care a subliniat că simțul responsabilității în fiecare cadru medical este cel care determină, pe termen lung, încrederea din partea pacienților.
Totodată, el a spus că a crescut numărul cazurilor cancer de prostată, cancer de vezică și alte afecțiuni grave. „Încrederea se câștigă prin calitate (n.r. - a actului medical), frustrarea se dobândește prin această presiune a cantității, și pentru medici, și pentru pacienți”, a spus el, adăugând de asemenea, că la Spitalul Județean, se pune accent pe dotările moderne, inclusiv cu sprijinul Primăriei.
Emoționată, dr. Carmen Pantiș, șefa secției ATI de la Spitalul Județean și coordonatoarea programului de transplant în Bihor, a făcut o prezentare a carierei sale, de la începuturile dintr-un dispendar din Zece Hotare, subliniind apoi importanța donării de organe pentru salvarea altor vieți.
„Moartea cerebrală este moarte. Și este singura speranță pentru miile de pacienți de pe listele foarte lungi de așteptare. Încrederea în echipa medicală, care-ți spune că donorul în moarte cerebrală nu mai are nicio perspectivă, trebuie să fie maximă...”.
„Ne tratăm după dr. Google, votăm după nr. Tik Tok”
Șeful secției de Gastroenterologie, dr. Ciprian Brisc, a ținut un discurs spiritual, dar și plin cu date din studii recente care arată că încrederea în sistemul medical din România (39% dintre persoane s-au declarat mulțumite de serviciile medicale) este scăzută față de media europeană.
El a spus că este de acord cu unele motive de insatisfacție enumerate de români în acele studii (standardele medicale, deficitul de personal, lipsa prevenției prin screening și nu numai), însă nu și cu cel legat de accesul la consultații: „Românul nu știe cum se ajunge la o consultație în străinătate. O cunoștință de-a mea din SUA, cu suferință clară de stomac, a fost programată la endoscopie peste 6 luni. S-a constatat că era un neoplasm. Operația urma să fie peste încă 4 luni. A decedat între timp...”.
Tot legat de tendințele relevate de studii, dr. Brisc a spus, stârnind râsete: „Și unii se mai tratează și cu dr. Google, că doar și votăm după dr. Tik Tok...”.
Pe de altă parte, el a subliniat că este esențial că „nu mai există condiționarea actului medical”, după ce salariile medicilor au fost ajustate și după ce s-au dezvăluit unele acțiuni penale ale unor doctori din țară.
Legat de încredere, Ciprian Brisc a mai spus că este important să-ți asculți pacienții și să le „vorbești pe limba lor”. „Știți că există studii care arată că, în medie, doctorii așteaptă 23 de secunde și apoi își întrerup pacienții? Dacă stăm să ne gândim, poate am pățit-o și noi...”, a spus el.
„Îmi amintesc vocea lui...”
În fine, pe scenă a urcat dr. Hadrian Borcea, șeful UPU SMURD Bihor, care a subliniat că este în primul rând necesar ca medicii și celelalte cadre medicale să aibă încredere în capacitatea proprie de a lua decizii, dar și în echipă.
El a vorbit despre activitatea de la UPU SMURD Bihor, despre echipa dezvoltată acolo din anul 2006, când a devenit medic-șef, încoace. „Astăzi suntem cu totul 330 de cadre și reușim să rezolvăm în jur de 127.000 de urgențe pe an”.
Hadrian Borcea a spus că numărul cazurlor este mare și din cauza faptului că sistemul, uneori, nu le oferă pacienților altă cale, dar există și „acel tip de pacient care vine și spune: eu te plătesc pe tine, deci fă-mi CT, RMN etc.”.
În munca de la SMURD și Urgențe, dr. Borcea a subliniat că este extrem de importantă comunicarea cu pacienții. În context, a dezvăluit că a fost implicat, în 2013, într-un accident rutier la intrarea în Arad, iar de pe urma lui a rămas cu o senzație puternică.
„Descarcerarea a durat cam 50 de minute. Era întuneric, nu știam în ce poziție sunt și, după câteva minute, am auzit vocea unui paramedic care tot timpul cât a durat descarcerarea a vorbit cu mine pe un ton foarte calm. Și acum, noaptea, dacă mai visez accidentul - și se mai întâmplă - îmi amintesc vocea lui. Habar n-am cine e...”, a spus șeful UPU SMURD Bihor.
„Și mie mi-e frică de doctor”
În final, toți speakerii au fost invitați pe scenă - mai puțin dr. Raed Arafat, care a trebuit să plece mai repede - și au răspuns la unele întrebări din public.
Întrebați ce măsură de prevenție să fie implementată în România, medicii au răspuns, de pildă, că ar vrea să se facă evaluări ortopedice la copii și adolescenți (dr. Silviu Vlad), pe fondul creșterii diformităților, să se facă colonoscopii pentru prevenția cancerului colorectal (dr. Brisc) și ecografii Doppler și vizite la cardiolog (dr. Dan Mihoc) pentru prevenția AVC-urilor ischemice etc.
„Mai bine previi lucrul acesta decât să te bazezi că, atunci când vei face AVC-ul, va avea cine să vadă sau vei putea fi capabil să suni la 112...”, a spus dr. Mihoc.
Medicii înșiruiți pe scenă au primit și o întrebare care a stârnit zâmbete în sală, pusă de șeful AJOFM Bihor, Bekesi Csaba, care a salutat totodată inițiativa acestor întâlniri: „De ce ne este frică de doctori?”.
„Și mie mi-e frică de doctori”, a răspuns dr. Silviu Vlad, stârnind râsete, și adăugând apoi pe un ton serios: „Ne este frică de doctori probabil pentru că nu comunicăm suficient. Vorbim la congrese, vorbim la conferințe, dar foarte rar în fața pacienților, uneori nici la consult. Nu e vorba de cei prezenți aici...”.
Și dr. Hadrian Borcea a opinat că frica „provine din lipsa de informare și a ști ceea ce se întâmplă în sistem”. „Dar, recunosc, și mie mi-e frică de doctor”, a adăugat el, iar atmosfera relaxată a fost completată de o remarcă a dr. Brisc: „Bărbaților le este mult mai frică de doctor decât femeilor...”.
Partea I a evenimentului:
Partea a II-a a evenimentului: