Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, că dispozițiile legale care impun includerea bunurilor și veniturilor soțului/soției și copiilor în declarațiile de avere, precum și prevederea privind publicarea acestora pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) sau pe alte site-uri sunt neconstituționale.
Decizia este definitivă și obligatorie, iar voci din societatea civilă trag un semnal de alarmă că s-a „dat liber îmbogățirii netransparente și ilicite”.
Neconstituțional
Judecătorii CCR au admis excepția de neconstituționalitate privind două articole din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice:
Art. 3, alin. (2): „Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1”;
Art. 12, alin. (6): „Agenţia asigură afişarea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, a adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se menţin pe pagina de internet a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestuia şi se arhivează potrivit legii”.
Surse apropiate Curții, citate de G4Media.ro, au indicat că raportorul cauzei a fost chiar președintele CCR, Marian Enache.
Deciziile sunt definitive și obligatorii și vor produce efecte după publicarea în Monitorul Oficial al României.
Motivația Curții
CCR a constatat că actuala formă a legii obligă persoanele să declare nu doar bunurile și veniturile proprii, ci și pe cele ale membrilor familiei, fără a ține cont de regimul juridic distinct al acestora, stabilit prin Codul Civil. În aceste condiții, declarantul este obligat să își asume răspunderea penală pentru informații care nu îi aparțin, ci trebuie obținute de la o terță persoană – soț/soție sau copii majori.
„Declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu”, se arată în comunicatul CCR.
De asemenea, publicarea online a declarațiilor de avere și de interese (art. 12 alin. 6) a fost declarată neconstituțională, întrucât încalcă art. 26 din Constituție, referitor la dreptul la viață privată. Curtea a constatat că, deși aceste măsuri urmăresc un scop legitim – prevenirea corupției și asigurarea transparenței –, publicarea online nu este necesară și proporțională.
Potrivit comunicatului oficial, este suficient ca declarațiile să fie depuse la Agenția Națională de Integritate, care are competența de a le verifica. Publicarea acestora pe site-ul ANI sau pe cel al instituției angajatoare nu este justificată și nu respectă principiile protecției datelor cu caracter personal.
Curtea a subliniat că decizia nu elimină obligația de a depune declarații de avere și interese, ci doar prevede că acestea nu mai pot fi publicate online. Documentele vor fi transmise către ANI, care le va gestiona conform atribuțiilor.
Comunicatul CCR:
Cauza care a dus la sesizarea CCR
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în dosarul nr. 45/301/2018 aflat pe rolul Tribunalului București, în cadrul unui proces inițiat de Dumitrița Laura Chițan, funcționar public sancționat contravențional de ANI pentru presupuse omisiuni în completarea declarației de avere, relatează Stiripesurse.ro.
Potrivit sursei citate, Chițan a argumentat că obligația de a include veniturile și bunurile membrilor familiei încalcă art. 26 din Constituție, care garantează respectarea vieții intime, familiale și private. De asemenea, aceasta a invocat Decizia CCR nr. 615/2006, care stabilea că salariul concret al unei persoane nu este de interes public.
Deși instanța a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, a respins pe fond argumentele apelantei. Tribunalul București a reținut că dreptul la viață privată nu este absolut și poate fi restrâns legal, în scopul declarat al prevenirii corupției și asigurării transparenței.
„CCR a distrus declarațiile de avere”
Șase organizații neguvernamentale au făcut joi apel la CCR să mențină standardele de transparență. După pronunțarea deciziei, Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a criticat hotărârea Curții, arată Hotnews.ro.
„CCR a distrus declarațiile de avere și de interese – singurul instrument de control civic împotriva corupției și a dat liber îmbogățirii netransparente și ilicite. Decizia CCR reprezintă un regres în materia statului de drept și integrității publice și o desconsiderare a angajamentelor internaționale ale României. Decizia va avea un impact profund defavorabil României în relație cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unde aspirăm să devenim membri. Decizia întoarce România în anul 2010 și anulează 15 ani de eforturi anticorupție. Decizia vine într-un context extrem de defavorabil democrației din România, care a anulat alegerile în 2024, și transmite un semnal extrem de prost cetățenilor care au ales un stat de drept și democrația”, a scris el pe Facebook.
Declarațiile de avere au fost introduse pentru prima dată prin Legea nr. 115/1996, însă sistemul a fost consolidat abia în 2003, odată cu adoptarea Legii nr. 161/2003, în contextul presiunilor legate de aderarea la Uniunea Europeană. Ulterior, prin Legea nr. 144/2007, a fost creată Agenția Națională de Integritate, cu atribuții de verificare a averilor demnitarilor.