Albastrul străveziu al lacului de acumulare stăvilit de barajul Leşu, cel mai mare din Bihor, a cedat locul, de câteva zile, unui maro pământiu. Pentru prima oară în ultimele două decenii, uriaşul rezervor artificial a fost golit pentru că avea fisuri prin care apa se infiltra de şase ori peste limita admisă, fiind un pericol pentru satele din aval.

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri pregăteşte licitaţia pentru lucrările de consolidare şi impermeabilizare care vor demara, cel mai probabil, în primăvara anului viitor, iar barajul ar putea reîncepe să acumuleze apă, în cel mai optimist scenariu, abia din iarna lui 2017. Până atunci, Oradea, ca de altfel toate localităţile din Lunca Crişului, va trebui să se descurce fără cea mai mare resursă de apă...

Temelia, pusă greu

Construit între anii 1969-1973, barajul Leşu a fost o adevărată provocare inginerească. Necesitatea amenajării unui lac de acumulare pe Valea Iadului, astfel încât să se asigure necesarul de apă al Oradiei, s-a conturat încă din 1951, dar ani la rând echipe întregi de geologi, hidrotehnicieni şi proiectanţi au bătut la pas valea pentru a găsi cel mai potrivit loc pentru realizarea lui, cu permeabilitatea cea mai redusă.

Înalt de 60,5 metri şi având o lungime de 180 metri, barajul zăgăzuieşte cel mai mare lac de acumulare din judeţ, întins pe 138 hectare şi capabil să stocheze 28 milioane metri cubi de apă. "Este o perlă a Bihorului, din perspectiva lucrărilor hidrotehnice", spune directorul tehnic al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Pásztor Sándor (foto).

Golit într-o lună

Din 2012 încoace, însă, barajul a funcţionat la parametri mult reduşi. Pentru că scurgerile de apă prin baraj erau tot mai mari, ABA Crişuri a scăzut controlat nivelul acumulării, până la doar un milion de metri cubi. "Infiltraţiile maxim admise sunt de 240 litri pe secundă. Anul acesta au depăşit 1.500 litri pe secundă", explică Pásztor.

Deşi nu exista riscul ca barajul să cedeze, fenomenul putea totuşi să provoace revărsări ale Văii Iadului şi inundarea satelor Remeţi şi Munteni, primele două în aval. Ca să evite un astfel de scenariu, Administraţia a eliberat toată apa din lac. De o lună încoace, a curs din acumulare câte un metru cub de apă pe secundă, săptămâna trecută lacul fiind deja complet golit, cu excepţia unei băltoace de câţiva metri pătraţi rămase în cel mai adânc punct. În schimb, pe fundul fostului lac se văd acum şerpuirile Văii Iadului, pe traseul pe care îl avea dintotdeauna...

Fără comori sau monştri

"Am aşteptat mult momentul acesta, era nevoie să-l golim. Riscam să nu-l mai putem repara", a explicat reporterului BIHOREANULUI unul dintre "veteranii" barajului Leşu, şeful de formaţie Aron Piţ. Lucrează aici de 40 de ani şi îi ştie bine problemele: "Infiltraţiile erau deja mult prea mari".

Sub dogoarea soarelui de iulie, fundul barajului a devenit pur şi simplu un deşert desăvârşit. "N-am găsit nimic spectaculos pe fundul apei: nici schelete, nici comori", spune şi Pásztor. Nici peşti mai acătării, cei mai mari abia atingând vreo 30 de centimetri! "La golirea acumulării, peştii fie s-au refugiat în amonte, fie au fost duşi de apă la vale", confirmă Piţ.

Nici măcar în păstrăvăriile din aval nu se mai găseşte oscior de peşte. Cum ABA Crişuri nu le-a mai putut asigura debitele necesare, toate crescătoriile au fost închise, aşa că turiştii, atraşi până nu demult de păstrăvul gătit în fel şi chip, au rămas numai cu reclamele uitate la şosea.

Barieră în subteran

Despovărat de presiunea muntelui de apă pe care îl ţinea în frâu, barajul îşi aşteaptă acum meşterii, dar şantierul va fi deschis cel mai devreme în primăvara anului viitor. ABA Crişuri finalizează studiul de fezabilitate a lucrărilor, urmând să le scoată la licitaţie în septembrie. "Am primit o parte din finanţarea necesară, 5 milioane de lei, şi urmează ca anul viitor să mai primim şi alţi bani", zice Pásztor.

Reparaţiile sunt capitale, cele mai importante fiind necesare pentru impermeabilizarea barajului. Prin nişte foraje anume făcute, în zidul acestuia va fi injectat un material special care, odată ajuns între roci, se transformă într-un plastic cauciucat. Conform proiectului de construire, asemenea intervenţii trebuiau făcute o dată la 5 ani, dar din 1993 au fost permanent amânate, din lipsă de bani.

Reparaţia capitală mai prevede, de asemenea, drenarea fundaţiei barajului, reabilitarea sistemului de avertizare-alarmare şi consolidarea malului Văii Iadului în aval de baraj, valoarea totală a lucrărilor fiind estimată la 30 milioane lei.

Apă este!

În cazul în care finanţarea va fi asigurată, lucrările pot fi încheiate în 2 ani, dar reumplerea barajului ar putea începe şi mai devreme, în iarna 2016-2017, după terminarea lucrărilor de impermeabilizare.

În condiţiile în care verile sunt tot mai secetoase, este important ca Leşu să nu rămână gol prea mult timp. Totuşi, directorul tehnic al ABA Crişuri asigură că necesarul de apă de consum pentru locuitorii Oradiei şi ai celorlalte localităţi din aval de Leşu este disponibil în restul barajelor, aşa că bihorenii n-au niciun motiv să-şi facă griji. Chiar dacă cel mai mare rezervor a fost stors de fiecare picătură, la robinetele lor va continua să curgă nepreţuita apă...

DE RUŞINE!
Drumul spre Coada Lacului, un dezastru

Barajul Leşu a fost dintotdeauna un punct de atracţie turistică, atât pentru bihoreni, cât şi pentru străini, aşa că nu este de mirare că în amonte s-a dezvoltat un sat-staţiune căruia acumularea i-a şi inspirat numele: Coada Lacului.

De ani buni, însă, zona este greu accesibilă. Drumul comunal care urcă din Remeţi e plin de gropi şi nu mulţi şoferi sunt dispuşi să-şi rupă maşinile în ele. Primăria Bulz a câştigat un proiect european pentru asfaltarea şoselei, în valoare de 2,5 milioane euro, dar încă n-a atribuit lucrările, anulând în primăvara lui 2013 o primă licitaţie, cu scandal, şi amânând la nesfârşit reluarea lor.

Odată ce barajul va fi din nou plin, zona şi-ar putea recăpăta atractivitatea turistică, cu condiţia ca vizitatorii să şi poată ajunge aici. "Ar fi de-a dreptul ruşinos ca noi să terminăm lucrările la baraj şi drumul tot să nu fie gata", spune directorul tehnic al ABA Crişuri, Pásztor Sándor.