După ce Camera Deputaţilor a adoptat o lege care, în loc să întărească, diminuează protecţia avertizorilor de integritate, aşa numiţii "whistleblowers", adică persoanele care sesizează fapte de abuz, de corupţie, Laura Codruţa Kövesi, procurorul şef european, a transmis că ia în calcul să sesizeze Comisia Europeană pentru a fi condiţionată acordarea de fonduri europene către România, dacă nu respectă principiile statului de drept şi nu descurajează corupţia.
Nu poți să investighezi...
Parlamentarii români au votat, cu întârziere, o lege menită să transpună în legislaţia naţională o directivă europeană, cea cu numărul 1937 din 2019, însă nu a făcut-o în spiritul acesteia.
Într-un comunicat oficial publicat joi pe site-ul Parchetului European se subliniază că avertizorii de integritate "sunt o sursă esenţială de informaţii pentru serviciile de investigaţie şi urmărire penală. În consecinţă, transpunerea corectă a Directivei (UE) 2019/1937 e relevantă pentru Biroul Procurorului European. Dacă nu reuşeşti să protejezi avertizorii de integritate, limitezi detecţia. Iar dacă nu detectezi, nu poţi nici să investighezi şi să demarezi umărirea penală".
"Procurorul şef european a luat act de faptul că pe 29 iunie 2022 Camera Deputaţilor a adoptat, în sfârşit (termenul limită era 17 decembrie 2021 – n.r.), o lege care îşi propune să transpună directiva. Pe baza analizei preliminare a legii şi în special a amendamentelor aduse pe 28 iunie, chiar înainte de adoptare, procurorul şef european face o evaluare pentru a stabili dacă nu cumva legea contrazice spiritul directivei şi nu reprezintă un pas înapoi, în ceea ce priveşte protecţia avertizorilor, aşa cum a fost ea stabilită încă din 2004", se arată în informarea citată de Spotmedia.ro.
În acelaşi comunicat se arată că principala îngrijorare ţine de faptul că această lege ar putea descuraja avertizorii din România şi ar putea afecta nivelul de detecţie a corupţiei la nivelul UE: "În fapt, ar duce la deteriorarea unui sistem existent care asigură funcţionarea adecvată a serviciilor de investigaţie şi urmărire penală, în ceea ce priveşte frauda – inclusiv cea fiscală – corupţia şi alte breşe din legislaţia europeană, care afectează bugetul şi interesele financiare ale Uniunii Europene".
Banii europeni ar putea fi condiționați
De asemenea, EPPO transmite că nu a primit nici până acum nominalizarea celor 9 procurori europeni delegaţi din România şi nici un număr adecvat de poliţişti judiciari, care să susţină operaţiunile din ţara noastră.
În consecinţă, procurorul şef european face o evaluare pentru a stabili dacă această situaţie persistentă, coroborată cu cele mai recente evoluţii, justifică o sesizare a Comisiei Europene, în baza articolului 16 din Regulamentul 2020/2092, în ceea ce priveşte protecţia bugetului UE, de acordarea de finanţări către state care nu respectă statul de drept, au mai transmis reprezentanţii Parchetului European.
Articolul 16 are următorul cuprins: "Pentru identificarea încălcărilor principiilor statului de drept este necesară realizarea de către Comisie a unei evaluări calitative aprofundate. Respectiva evaluare ar trebui să fie obiectivă, imparţială şi corectă şi ar trebui să ţină seama de informaţiile relevante din sursele disponibile şi de la instituţiile recunoscute, inclusiv de hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, de rapoartele Curţii de Conturi, de raportul anual al Comisiei privind statul de drept şi de tabloul de bord privind justiţia în UE, de rapoartele Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi, după caz, ale Parchetului European (EPPO), precum şi de concluziile şi recomandările organizaţiilor şi reţelelor internaţionale relevante, inclusiv organisme ale Consiliului Europei, precum Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, în special lista sa de criterii în materia statului de drept, precum şi reţelele europene ale curţilor supreme şi ale consiliilor judiciare. Comisia ar putea să consulte Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene şi Comisia de la Veneţia dacă este necesar în scopul pregătirii unei evaluări calitative aprofundate".
Avertizori descurajați
Potrivit G4Media.ro, Legea avertizorilor de integritate adoptată de Camera Deputaţilor a eliminat raportarea anonimă, deşi anonimatul este o măsură efectivă de protecţie pentru avertizori.
Astfel, avertizorii de integritate sunt descurajaţi din start să raporteze încălcările legii, dat fiind că mulţi dintre cei care au raportat până în prezent au fost persecutaţi în instituţiile din care fac parte.
Legea adoptată de Parlament îngrădeşte posibilitatea de divulgare publică a cazurilor de încălcare a legii, dincolo de prevederile Directivei europene în materie, şi sub standardele deja stabilite prin Legea nr. 571/2004. Pentru a putea divulga public încălcările legii, avertizorii de integritate trebuie să aştepte minim 3 luni de la data la care au raportat atât pe canalul intern (în cadrul instituţiei din care fac parte), cât şi pe canalul extern (către alte instituţii ale statului sau Agenţiei Naţionale de Integritate), informează sursa citată.
Legea adoptată de Parlament nu a transpus articole cheie din Directiva Europeană, care vizează: protejarea avertizorului de răspundere pentru încălcarea confidenţialităţii (art. 13, lit. g), protejarea avertizorilor anonimi, care sunt ulterior identificaţi (art. 6, alin. 3), protejarea de defăimare, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, încălcarea normelor de protecţie a datelor, divulgarea secretelor comerciale (art. 21, alin. 7), prevederea măsurilor reparatorii şi a compensaţiilor integrale pentru prejudicii (art. 21, alin. 8) (a se vedea tabelul nr. 1 de corespondenţă).