Câteva mii de preşcolari şi elevi orădeni vor învăţa, de anul viitor, în clădiri nu doar moderne, ci şi grijulii faţă de mediul înconjurător.

Primăria a atras o finanţare de peste 7,6 milioane euro pentru reabilitarea energetică a clădirilor în care funcţionează Grădiniţa 20, Şcoala Gimnazială Dacia, Liceul Ortodox "Roman Ciorogariu" şi Colegiul Naţional "Onisifor Ghibu". La finalul lucrărilor, acestea îşi vor produce singure energia electrică necesară şi vor fi încălzite cu sisteme moderne, economicoase şi, mai important, ecologiste.

Căldură recuperată

Iulius Timar, directorul Colegiului Național „Onisifor Ghibu” Demarate anul trecut, cele patru proiecte de reabilitare energetică a tot atâtea unităţi de învăţământ din Oradea sunt finanţate prin Programul Operaţional Regional, în care s-au alocat fonduri special pentru sprijinirea eficienţei energetice în clădiri publice.

Concret, se fac lucrări de izolare termică şi reabilitare, în aşa fel încât consumul anual de energie termică să se reducă cu cel puţin 40%, iar materialele folosite în reabilitare să fie ecologice. De asemenea, pe toate clădirile se montează panouri fotovoltaice.

La Colegiul "Onisifor Ghibu", cea mai mare şcoală din Oradea, unde învaţă circa 1.800 de elevi şi predau aproape 200 de profesori, într-un corp de clădire, unde învaţă elevii din învăţământul primar, lucrările au fost deja finalizate.

"În fiecare sală s-au montat ventiloconvectoare şi recuperatoare de căldură care, în momentul în care nivelul de dioxid de carbon ajunge la limita acceptată, scot aerul infestat din încăpere şi aduc aer proaspăt. Pe traseul de ieşire, aerul infestat încălzeşte aerul curat", explică directorul Iulius Timar (foto).

Izolare ecologistă

În nicio clasă nu se mai deschid geamurile pentru aerisire, deoarece noul sistem face singur toată treaba, chiar şi în aceste vremuri pandemice, când aerisirea temeinică a spaţiilor interioare este obligatorie. Aceleaşi aparate vor asigura răcirea şi încălzirea încăperilor, folosind energia termică furnizată de Termoficare doar în zilele foarte reci de iarnă. În rest, transferul termic va face faţă singur. "Noi plăteam anual cam 400.000 lei pentru termoficare. Preconizăm că acum ne va costa circa 100.000 lei", spune directorul şcolii.

Izolarea faţadelor este, de asemenea, inovativă. În loc de clasicul polistiren, pe care autorităţile europene nu-l mai acceptă în proiectele finanţate, se folosesc plăci multipor, confecţionate din var, nisip, ciment şi vapori de apă sub presiune, încadrate în categoria materialelor de construcţie ecologice. "Este ultima tehnică de izolare, mult mai eficientă", explică Timar.

Proiectele Primăriei prevăd înlocuirea geamurilor şi a uşilor în toate unităţile de învăţământ şi modernizarea reţelei electrice, inclusiv cu montarea exclusivă de becuri LED, cu un consum redus şi putere mare. De asemenea, pe acoperişuri se pun panouri fotovoltaice, care vor produce energie electrică. "Din calculele făcute, vom avea un surplus de energie vara, care va completa necesarul din iarnă, aşa că în media anuală vom avea un bilanţ zero", spune directorul colegiului. În total, investiţia din întreaga şcoală se ridică la 3,5 milioane euro, fonduri nerambursabile.

Va urma

Marius Moș, şeful Direcţiei de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din PrimărieInvestiţii similare se fac la toate şcolile pentru care Primăria a atras finanţare, şi peste tot lucrările sunt în curs de execuţie. La Şcoala Dacia, valoarea lucrărilor este de 1,9 milioane euro, la Liceul Ortodox de 1,5 milioane euro, iar la Grădiniţa 20 de 746.000 euro.

La finalul lucrărilor, cele patru unităţi de învăţământ vor avea printre cele mai verzi clădiri publice din ţară şi, în mod cert, cele mai ecologiste din Oradea. "Tot aşa sunt şi proiectele de reabilitare termică a spitalelor Municipal şi Judeţean", precizează şeful Direcţiei de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din Primărie, Marius Moş (foto). Altfel spus, la fel de verzi vor deveni şi cele două spitale, odată ce reabilitarea lor termică va fi demarată.

Municipalitatea orădeană are de gând să continue să scrie proiecte de acest gen, pentru cât mai multe dintre clădirile publice din oraş, îndeosebi cele folosite de şcoli şi grădiniţe. Astfel, nu doar că va creşte confortul elevilor şi al profesorilor, ci va fi şi o lecţie practică de ecologie...