Crescut între doi părinţi care se ceartă continuu, Doru, un copil de 9 ani din Beiuş, a rămas cu sechele care îl pot afecta tot restul vieţii. Mai cu seamă că nici la şcoală, locul care ar trebui să contribuie semnificativ la educarea lui, nu găseşte niciun sprijin. În clasa a II-a fiind, chiar dacă obţinuse note bune, a rămas repetent pe motiv de indisciplină.

Situaţia sa scoate la iveală o meteahnă a şcolii româneşti, ai cărei dascăli se rezumă să bage informaţii cu pâlnia în capul elevilor, dar nu se preocupă cu adevărat de mintea şi de sufletul lor. Şi, odată ce dau de un "copil-problemă", vor doar să scape de el.

Părinţi problemă...

Certurile dintre părinţii lui Doru, Iulia şi Leonard (ambii intelectuali, ea medic stomatolog, el inginer), sunt de notorietate printre beiuşeni. În 2010, BIHOREANUL a relatat cum, după divorţ, cei doi s-au folosit de copil ca de o armă, unul împotriva celuilalt. Femeia susţinea că tatăl îşi traumatizează copilul venind să-l viziteze însoţit de poliţişti (pentru că ea nu-l lăsa, iar el obţinuse o sentinţă judecătorească), în timp ce bărbatul o acuza pe mamă că manipulează băieţelul. Doru avea doar 5 ani, dar încă de atunci era de aşteptat că va trage ponoasele războiului părinţilor.

Ceea ce era greu de evitat s-a şi întâmplat mai târziu. Ajuns la 9 ani, Doru are probleme de comportament. "E cam obrăznicuţ", recunoaşte mama băiatului, elev la Liceul Vocaţional Nicolae Bolcaş din Beiuş. Deşi cu jumătate de gură, femeia admite că ea şi fostul soţ sunt de vină, dar găseşte şi un motiv să se absolve de vină măcar parţial: Doru creşte acum într-o familie iubitoare, ea recăsătorindu-se şi având încă un copil.

... copil pe măsură

La şcoală, Doru nu e deloc un elev-model. Agitat, refuză să facă ceea ce-i cer profesorii, ba chiar se ia şi de alţi copii, uneori fiind chiar brutal. "Profesorul de sport mi-a spus că a refuzat să se îmbrace în echipament, aşa că l-a pus să stea pe bancă şi l-a trecut absent", spune Iulia. Mama înţelege că atitudinea copilului n-a fost potrivită, dar e convinsă că nici profesorul nu s-a străduit cu el. "În plus, eu nu am fost anunţată că avea probleme. Abia în luna mai am aflat că în martie şi aprilie adunase 10 absenţe la sport. Şi nu mi se pare normal ca în clasa a II-a copilul să aibă absenţe, iar părintele să nu fie informat".

Culmea e că în timp ce nu îi spunea de absenţele lui Doru, învăţătoarea îi trimitea Iuliei scrisori în care îi cerea să-şi mute copilul din şcoală, până nu-l exmatriculează pe motive disciplinare. "Am vorbit cu directoarea Şcolii Generale Nicolae Popoviciu şi cu un învăţător de acolo şi au acceptat transferul copilului din toamnă, în clasa a III-a", povesteşte Iulia.

Concomitent, a început să-l ducă pe Doru la şedinţe de consiliere cu un psiholog al Direcţiei Generale pentru Protecţia Copilului. Evaluarea acestuia a scos la iveală că băieţelul suferă de "tulburări emotive şi de atenţie", fiind dinamic şi având un coeficient de inteligenţă de 120 de puncte, clar peste medie. Învăţătoarea lui nu a acceptat însă să participe la şedinţele de consiliere, şi nici să caute împreună cu mama soluţii pentru cuminţirea lui. "I-am cerut măcar să mă lase pe mine să particip la ore. N-a fost de acord", zice Iulia.

Purtare "insuficientă"

Până să se mute la altă şcoală, Doru a fost lăsat repetent, cu calificativul "insuficient" la purtare. Decizia a fost luată de învăţătoare împreună cu părinţii celorlalţi elevi. Măsura e legală, regulamentul şcolar permiţând ca un elev de clasă primară să rămână repetent dacă are calificatibul "i" la trei materii sau la purtare. Doar că e prea dură.

"Nu mi se pare firesc să fie lăsat repetent un copil de clasa a II-a care la evaluarea naţională a luat calificativul foarte bine la română şi 8 din 10 puncte la matematică", spune mama. În plus, repetenţia încurcă şi planurile de transfer al lui Doru la altă şcoală, căci el avea un loc rezervat în clasa a III-a, ori acum are nevoie de unul în clasa a II-a. "Nu înţeleg ce nevoie a mai fost să-l lase repetent învăţătoarea, că doar ştia că îl mut, i-am spus eu".

Supărarea îi este înţeleasă şi de inspectorul şcolar general interimar, Nicolae Avram: "Din câte ştiu, acest calificativ insuficient se justifică. Sigur, însă, că lăsându-l repetent nu se rezolvă cu nimic problema elevului. Vom vedea ce este de făcut din toamnă". Şansele ca Doru să se cuminţească peste vară, doar pentru că a rămas repetent, sunt totuşi minime, astfel că, cel mai probabil, din toamnă pur şi simplu va "deranja" o altă învăţătoare. Care va avea la rându-i de luat o decizie: se implică în consilierea copilului, încercând să-l ajute, sau îl va pasa şi ea mai departe, precum colega ei?

 

DREPT LA REPLICĂ 

După ce BIHOREANUL a publicat articolul "Lecţia de nepăsare", în care se arată cum un elev de clasa a II-a de la Liceul Vocaţional Ioan Bolcaş Beiuş a rămas repetent pe motiv de indisciplină, tatăl copilului ţine să precizeze că şcoala nu are nicio vină pentru situaţia fiului său.

"Problemele sale comportamentale au fost depistate în 2009, dar mama lui a refuzat cu încăpăţânare să-l prezinte la psihologul şcolar, pe motiv că nu ar avea nevoie de consiliere. Ea nu l-a prezentat nici când instanţa a obligat-o să o facă, începând cu anul 2010. Şcoala a luat unele măsuri protective, însă nu a putut face nimic dacă mama nu l-a dus 5 ani la psihologul şcolar. Acum, consilierea care se face la DGASPC se pare că este tardivă. Jurnalistul a fost aşadar dezinformat de la un capăt la celălalt de către mama copilului, care a urmăret prin acest articol să se răzbune pe şcoala că i-ar fi lăsat fără motiv copilul repetent.

Să identificăm adevăraţii vinovaţi:

DGASPC a negat până în mai 2013 potenţialul periculos al cazului, încercând să închidă cu forţă dosarul de caz în 13.02.2013.

Psihologul instanţei, în iulie 2013, arată de asemenea că mama manipulează copilul contrar propriului său interes.

Instanţele de judecată au obligat-o pe mamă prin sentinţele 1171/2011 şi 442/2013 să ducă copilul la consiliere, însă mama nu l-a prezentat decât sporadic, după cum reiese din adresa şcolii din 30.04.2014. În opinia mea, aceasta a fost cauza pentru care problemele copilului depistate în 2009 s-au amplificat, ele devenind explozive după martie 2014.

Primăria Beiuş avea cunoştinţă că copilul nu este dus la consiliere, că este lăsat nesupravegheat, că vagabondează şi cerşeşte, însă a închis ochii. Idem DGASPC, până în martie 2014, când a făcut plângere penală pentru rele tratamente. Soluţionarea este dificilă, întrucât în trecut atât Primăria cât şi DGASPC i-au dat mamei un certificat de bună purtare, iar în faţa informaţiilor contradictorii, justiţia este derutată...

Este necesară aşadar o evaluare psihologică şi psihiatrică la zi... Etapa următoare este reabilitarea copilului în relaţia cu mama lui, faţă de care a devenit violent, apoi este prioritară readaptarea lui în mediul şcolar. În ultimă instanţă, se va urmări normalizarea relaţiei ocazionale tată-fiu...

E regretabil că articolul nu înţelege eforturile, dar şi neputinţa şcolii. Vina există, dar cazul ţine de instituţiile pentru copii care au încercat să-l muşamalizeze pe termen lung, insinuând că copilul este bine îngrijit".

Leonard Antschel