Legea Educaţiei promovată de fostul ministru Daniel Funeriu obligă statul să finanţeze şi unităţile de învăţământ privat în funcţie de numărul de elevi încă din 2012, aplicarea măsurii fiind însă amânată de actualul Guvern pentru anul viitor. În pregătirea ei, inspectorii Ministerului Educaţiei au controlat şcolile şi grădiniţele private din câteva judeţe, pentru a vedea cum se prezintă şi dacă merită.
Printre unităţile verificate se numără şi cele din Bihor, alături de şcolile confesionale şi de cele care au clase de alternativă educaţională, adică pedagogii Step by Step, Waldorf ori Freinet. Concluziile sunt măgulitoare: şcolile şi grădiniţele private din judeţ respectă legea întru totul, sunt dotate cum trebuie şi, în plus, au şi elevi cu rezultate bune.
Profesori motivaţi
Raportul întocmit de inspectorii Ministerului are numai cuvinte de laudă despre cele 41 de grădiniţe şi şcoli private, confesionale şi alternative din Bihor. "Au fost verificate documentele pe baza cărora unităţile îşi desfăşoară activitatea, dar şi starea dotărilor", spune Mădălina Lupău (foto), responsabilă cu învăţământul privat în cadrul Inspectoratului Şcolar Bihor. Inspecţia a vizat doar unităţile private, confesionale şi alternativele pedagogice tocmai pentru că acestea vor fi finanţate distinct, iar la capitolul acte nu s-a găsit nicio neregulă.
Corpul profesoral al acestor unităţi e caracterizat de inspectori ca fiind unul bine pregătit. Dascălii din privat sunt angajaţi după aceleaşi reguli ca la şcolile de stat, numai că la unităţile private li se pot pretinde competenţe suplimentare. Motivaţi de salariile mai mari, educatorii unităţilor private sunt însă mai conştiincioşi decât colegii din cele publice.
Costuri pe măsură
Clădirile în care funcţionează grădiniţele private, felul în care sunt amenajate şi dotate, precum şi implicarea părinţilor în activităţile copiilor au primit, de asemenea, doar aprecieri, despre care reprezentanţii IŞJ spun că sunt pe deplin meritate. De altfel, spune Lupău, singurul dezavantaj al oricărei grădiniţe private sunt costurile. Aici, un părinte plăteşte lunar cel puţin 400 lei, dar poate să scoată din buzunar şi peste 1.000 lei dacă vrea ca micuţul să facă şi ore de muzică, gimnastică ori înot.
Inspectorii Ministerului au remarcat şi interesul tot mai multor şcoli pentru alternativele educaţionale de tip Step by Step, Waldorf şi Freinet care, spre deosebire de stilul clasic de predare, scot în evidenţă creativitatea şi aptitudinile native ale copiilor. "Baza materială existentă şi cadrele didactice calificate asigură un învăţământ de calitate, foarte apreciat în comunităţi", spun inspectorii.
Combinaţie de succes
Angajaţii Ministerului au tras şi câteva concluzii punctuale despre şcolile controlate. De pildă, la Liceul Greco-Catolic Iuliu Maniu, instituţie publică dar susţinută financiar şi de Episcopia Greco-Catolică, inspectorii s-au convins că şcoala tratează elevii în mod egal, indiferent de confesiunea lor, iar despre şcolile postliceale Henri Coandă că respectă toate legile, la virgulă, în organizarea şi derularea cursurilor de calificare. Pozitive au fost şi constatările făcute la grădiniţele private destinate copiilor romi, mai cu seamă că obţin şi rezultate, reuşind să asigure o educaţie timpurie corectă copiilor.
Inspectorii menţionează de altfel că majoritatea elevilor şcolilor private, confesionale sau cu alternative educaţionale au rezultate peste medie la învăţătură şi la examene naţionale. De pildă, Liceul Betel din Oradea a avut anul trecut o promovabilitate de 100% la Bacalaureat, în timp ce la majoritatea şcolilor publice elevii au picat pe capete. Activitatea liceelor confesionale i-a şi făcut pe inspectori să încheie raportul cu recomandări clare: Ministerul ar trebui să colaboreze mai mult cu reprezentanţii cultelor religioase.
Una peste alta, dacă pentru oficiali cel mai important e că unităţile de învăţământ private, confesionale şi alternative obţin performanţe, pentru părinţi contează decisiv că au de unde alege când vine vorba de educaţia copiilor lor. Numai să nimerească ce li se potriveşte cel mai bine...
"GEORGIANA", PE PIAŢĂ
Cu musca pe căciulă, dar tot cu tupeu
Singurele unităţi care nu au colaborat cu inspectorii şi nu le-au pus niciun act la dispoziţie în timpul controlului sunt Liceul Particular Georgiana şi Şcoala Postliceală Georgiana, ambele unităţi private. Directoarea celor două şcoli, Sanda Zbârcea, a refuzat să arate documentele, poate şi pentru că nu avea cu ce se mândri. În 2008 Liceul Georgiana a fost închis de Minister pentru că a trimis la Bacalaureat elevi care nici măcar nu terminaseră clasa a XII-a, iar acum funcţionează în baza unei autorizări provizorii.