Lecţie învăţată: Bihorenii care locuiesc în satele din jurul Oradiei deprind regulile colectării separate a deşeurilor

Au trecut mai bine de trei luni de când bihorenii care locuiesc în satele din jurul Oradiei au schimbat radical modul de aruncare a deşeurilor, colectarea separată în patru fracţii devenind o obligaţie.

Datele operatorului de salubritate RER Vest sugerează că cetăţenii înţeleg noile reguli. În aproape toate comunele, procentul de deşeuri reciclabile colectate separat este în creştere!

Reguli simple

Prevestită încă de la lansarea proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Bihor” (SMID), reforma din salubritatea judeţeană pare că are ecou în rândul cetăţenilor.

În zona 1B, formată din 25 de comune din jurul Oradiei  (Biharia, Borş, Ceica, Cetariu, Copăcel, Drăgeşti, Gepiu, Girişu de Criş, Hidişelu de Sus, Holod, Husasău de Tinca, Ineu, Lăzăreni, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Săcădat, Sălard, Sânmartin, Sântandrei, Sârbi, Spinuş, Tileagd, Toboliu şi Vârciorog), unde operator licenţiat desemnat în urma licitaţiei publice este RER Vest, o mare parte dintre cetăţeni demonstrează că au înţeles cum se face colectarea separată. Mai precis, în patru fracţii: în sacii galbeni se aruncă deşeurile din plastic şi metal, în cei albaştri, cele din hârtie şi carton, în pubelele verzi - sticlele şi borcanele, iar în cele de culoare neagră, resturile reziduale.

În creştere

După trei luni de la implementarea colectării separate în aceste comune, datele RER Vest arată că aproape în toate satele cantitatea de deşeuri reciclabile creşte de la o lună la alta. Cel mai bun exemplu îl dă comuna Borş, unde în septembrie resturile reciclabile reprezentau 25% din totalul deşeurilor, iar în noiembrie procentul a urcat la 35%.

În comunele Copăcel şi Husasău de Tinca, reciclabilele au ajuns să reprezinte o treime din totalul deşeurilor, iar în Cetariu, Ceica, Ineu, Paleu, Sântandrei şi Toboliu, un sfert dintre gunoaiele aruncate de cetăţeni sunt reciclabile. Mai slab stau comune precum Nojorid, Oşorhei, Girişu de Criş, Hidişelu de Sus, Sânmartin şi Sălard, unde procentul de reciclare este de circa 15%.

Din datele RER Vest, şi calitatea acestor deşeuri a fost bună. În mare parte, resturile reciclabile nu au fost compromise de deşeuri menajere şi au putut fi valorificate. Ținând cont că România are obligaţia să recicleze cel puţin jumătate din gunoaiele produse, e clar că este loc şi de mai bine...