Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, legea lustraţiei, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist. Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Camerei cu 167 "pentru" şi patru abţineri, în absenţa opoziţiei.

Comisiile parlamentare au întocmit, marţi dimineaţă, raportul la proiectul de lege, aceasta intrând în regim de urgenţă în dezbaterea plenului.

Comisiile juridică şi pentru drepturile omului au adoptat mai multe modificări la Legea lustraţiei, acestea definind mai clar persoanele care au făcut parte din regimul represiv comunist, pentru a se pune de acord cu Decizia Curţii Constituţionale, care a constatat neconstituţionalitatea unor articole din forma veche.

Proiectul prevede, printre altele, că vor fi lustrate persoanele care au avut funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Român, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de miniştri, directorii de editură.

Amendamentul propus de deputatul UDMR Mate Andras a fost aprobat în plenul Camerei Deputaţilor cu 58 de voturi "pentru" şi 18 voturi "împotrivă". Astfel, şi foştii procurori comunişti vor intra în legea lustraţiei.

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a propus un alt amendament la legea lustraţiei pentru ca foştii membri UTC să nu fie incluşi. Amendamentul a fost aprobat în plenul Camerei, mai ales luând în considerare faptul că premierul Mihai Răzvan Ungureanu a fost membru al Uniunii Tineretului Comunist.

Legea lustraţiei a fost votată cu 167 de voturi "pentru" şi 4 abţineri.

Legea precizează că persoanele lustrate trebuie să fi ocupat funcţii politice retribuite de PCR în principalele structuri ale aparatului comunist.

Sunt incluse în categoriile de lustrabili cei care au fost membri ai guvernelor în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (miniştri, secretari de stat, prim-adjuncţi şi adjuncţi ai miniştrilor). Sunt supuşi restricţiilor legii şi cei care au deţinut funcţii ca prim-secretar, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte sau vicepreşedinte în consiliile populare judeţene, UTC, membrii Colegiului Central de partid sau Comitetului Central.

De asemenea, persoanele care au făcut parte din structurile fostei Securităţi şi au colaborat cu aceasta ca poliţie politică. Au fost incluse în lege ca lustrabili şi cei care au ocupat funcţii ca preşedinte sau preşedinte de secţii la Tribunalul Suprem, procuror general sau procuror general adjunct.

Noua formă a legii nu mai face referire în ansamblu la toate persoanele aflate în situaţiile definite ca făcând parte din structurile de putere ale regimului comunist, ci precizează că persoana care se află în vreuna din situaţiile definite prin articolele din lege nu poate candida şi nu poate fi numită pe o perioadă de cinci ani de la intrarea în vigoare a legii pentru principalele funcţii de demnitate publică.

Aceste funcţii pentru care este interzisă candidatura sau numirea sunt: preşedinte, senator, deputat, ministru, membru al Parlamentului European, consilier local sau judeţean, preşedinte al Consiliului Judeţean. De asemenea, cei definiţi ca făcând parte din structurile de putere ale regimului comunist nu pot ocupa funcţii de conducere în principalele direcţii ale Senatului şi Camerei, nu pot face parte din Guvern nici ca miniştri, nici ca secretari de stat sau secretari generali şi nici nu pot fi numiţi în principalele posturi de conducere ale SRTV, SRR, CNSAS, Consiliului Legislativ, conducerea BNR, a companiilor de stat şi regiilor naţionale.