Curtea Constituţională a fost sesizată de către 29 de senatori şi 58 de deputaţi PSD, în cadrul controlului anterior promulgării legii. Decizia judecătorilor, potrivit căreia Legea lustraţiei e neconstituţională, urmează să fie motivată şi publicată în Monitorul Oficial, ea fiind definitivă şi general obligatorie.
Principalul argument invocat de PSD priveşte rezoluţia APCE şi deciziile CEDO referitoare la interzicerea condamnărilor colective. Legea lustraţiei a fost adoptată pe 19 mai de către Camera Deputaţilor, for decizional.
Ca persoane lustrabile au fost definite cele care au ocupat funcţii de conducere în perioada 1945 - 1989 şi au fost remunerate pentru aceasta în PMR, PCR, UTC, UASCR, deputaţii în Marea Adunare Naţională, membrii consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducătorii instituţiilor de presă sau de propagandă ai PCR, directorii de editură, persoanele din învăţământul de partid, din structurile Securităţii sau colaboratorii acesteia ca poliţie politică, magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist, comandanţii din Inspectoratul General de Miliţie până la nivelul şefilor de post inclusiv, şefii misiunilor diplomatice şi consulare ş.a. Aceste persoane intrau sub incidenţa legii şi aveau o interdicţie de cinci ani la funcţii publice numite şi alese.
Practic, persoanele din categoriile enumerate nu ar fi putut fi alese sau numite pe o perioadă de 5 ani consecutivi în demnităţi şi funcţii publice, cum ar fi cea de preşedinte al ţării, senator, deputat, membru al CSM, consilieri locali şi judeţeni, consilieri prezidenţiali sau de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, membri ai Guvernului, judecători ai Curţii Constituţionale, avocatul poporului, membru în CA sau în conducerea executivă a BNR sau a altor bănci de stat sau membru în CA sau AGA ale regiilor naţionale, companiilor naţionale, preşedinte sau vicepreşedinte al ICCJ, procurori generali, membri în conducerea ANI.