Legea micii reforme aduce modificări importante şi legislaţiei penale, încercându-se scurtarea duratei proceselor în materie penală. În primul rând, se prevede că în vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, procurorul sau instanţa are drept de acces direct la bazele electronice de date deţinute de organele administraţiei de stat. Acest lucru înseamnă că nu se vor mai acorda noi termene inutile pentru obţinerea unor informaţii, care de acum încolo vor putea fi obţinute instantaneu.

Pentru celeritatea urmăririi penale în cazurile în care, dosarul cauzei este solicitat în acelaşi timp de instanţe diferite, procurorul nu mai înaintează dosarul, ci doar copii numerotate şi certificate de grefă parchetului de pe toate actele dosarului. Organul de urmărire penală păstrează originalul actelor dosarului, în vederea continuării urmăririi penale. Noua lege încearcă să rezolve situaţiile generate de existenţa unui număr mare de părţi civile sau părţi vătămate.

Astfel, părţile civile, respectiv părţile vătămate pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părţile civile nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin rezoluţie, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoştinţă se consideră a fi cunoscute de persoanele reprezentate.

La fel ca în materie civilă, partea prezentă personal sau prin reprezentant (mandatar, avocat, etc) la un termen, sau persoanele cărora li s-a înmânat în mod legal citaţia pentru un termen de judecată nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare. Şi asta chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene, cu excepţia bineînţeles a situaţiilor în care prezenţa acestora este obligatorie potrivit legii.