De la Revoluţie au trecut 20 de ani şi 24 de iniţiative legislative privind învăţământul. Practic, fiecare Guvern a încercat să-şi lase amprenta asupra domeniului, dar nici unul n-a reuşit o variantă logică şi fezabilă.
Actuala guvernare, în frunte cu ministrul Daniel Funeriu, a adunat, însă, în cel mai scurt timp, cele mai multe nemulţumiri ale profesorilor prin proiectul noii Legi a educaţiei naţionale, supus dezbaterii publice în urmă cu două săptămâni. "Ar trebui aruncat direct la gunoi!", sunt convinşi profesorii orădeni...
Nu vrem comasare!
Cea mai discutată prevedere din proiectul Funeriu este articolul 172, şi nu pentru că ar fi un model de bună-practică, ci pentru că a stârnit opoziţia generală în fiecare centru universitar. Articolul cu pricina arată că universităţile publice aflate la mai puţin de 200 de kilometri distanţă una de alta se vor comasa prin fuziune, ceea ce, în cazul nostru, ar însemna ca Universitatea din Oradea să fuzioneze cu cea din Cluj Napoca.
"Nici vorbă să se întâmple aşa", zice însă rectorul Universităţii orădene, Cornel Antal (foto), convins că proiectul va fi trântit de Parlament. Argumentul? Comasarea s-ar aplica în 16 oraşe din ţară, iar parlamentarii care provin din aceste oraşe nu ar vota aşa ceva. În plus, Antal spune că nici rectorii de la Cluj sau Timişoara, care ar trebui să primească alte şcoli sub acoperiş, nu vor unirea. "Am avut o întâlnire cu toţi rectorii, nimeni nu vrea comasare. În plus, am strâns sute de pagini de observaţii la articole din lege".
În schimb, dacă articolul va trece, nimeni nu ştie să spună cum se va face fuziunea, pentru simplul motiv că legea nu mai precizează. Atât doar, că în cazul Oradea-Cluj, nu-i greu de bănuit cine va înghiţi pe cine. Mai exact, cine va rămâne Universitate şi cine o simplă filială...
Scumpirea Educaţiei
Pe lângă comasare, ministrul Funeriu vrea şi să ia mai mulţi bani din buzunarele studenţilor. Articolul 136 prevede ca taxele de şcolarizare la facultăţi să fie cel puţin egale cu costul de şcolarizare pentru un student finanţat de stat. Asta ar însemna că la specializările tehnice şi vocaţionale taxele vor creşte substanţial, putând ajunge până la peste 5.000 de lei anual, ceea ce ar limita drastic accesul tinerilor la educaţie...
Nemulţumitor e şi faptul că autonomia universitară ar fi ştirbită, pentru că nici decanii, nici rectorul nu vor mai fi aleşi prin vot, ci numiţi în baza unor concursuri, la care ar putea participa şi persoane din afara ţării, avizate de o comisie a Senatului. "Politicul poate interveni foarte uşor, pentru că ministrul certifică rezultatele concursului", spune Antal. Că ar fi sau nu aşa, rămâne de văzut, însă cert e că în conducerea instituţiei nu s-ar mai regăsi voinţa membrilor Universităţii.
La gunoi!
Tot prin noua lege dispare funcţia didactică de preparator, adică prima treaptă din ierarhia învăţământului superior. Nici în cazul acesta nu se dau mai multe explicaţii, nepomenindu-se nimic despre ce se întâmplă cu preparatorii deja existenţi în sistem. Articolul 247 mai aduce o supărare: conducerea Universităţii poate mări norma de activitate a cadrelor, dacă crede că asta va creşte performanţa. "Lipsa performanţei manageriale nu poate fi distribuită, însă, prin supraîncărcarea angajaţilor", explică Antal.
Toate aceste prevederi i-a făcut pe universitarii orădeni să-şi pună speranţele în parlamentari. La o dezbatere publică desfăşurată sâmbătă, profesorii le-au cerut senatorilor şi deputaţilor bihoreni să nu voteze proiectul. "Acest text nici nu poate fi modificat, trebuie direct aruncat la gunoi", a spus decana Facultăţii de Ştiinţe Politice, Lia Pop (foto).
Horia Ciocan, lector la Ştiinţe Juridice, le-a cerut parlamentarilor să renunţe la orgoliile de partid şi să respingă proiectul, sensibilizându-i: "Unii dintre dumneavoastră sunteţi profesori...".
Promisiuni
Nici studenţii nu sunt încântaţi, iar pe lângă toate obiecţiile aduse de profesori, mai au şi ei una. "Cerem ca până la 5% din taxa de şcolarizare să meargă în fondul de burse", zice Adrian Dume (foto), liderul studenţilor. Dacă vor creşte taxele, să crească şi bursele! - zic studenţii.
Şase din cei 13 parlamentari bihoreni i-au ascultat pe reprezentanţii mediului universitar şi le-au garantat că nu vor susţine proiectul actual. Senatorul Ioan Mang, profesor universitar şi membru în Comisia de învăţământ a Senatului, zice că "această lege nu e bună nici pentru profesori, nici pentru elevi". "Articolul 172 este o prezenţă nefericită şi nu va trece, pentru că nu are niciun fel de susţinere", spune şi Petru Filip, lider al PDL, partid aflat la guvernare, şi profesor de Administraţie.
Ca ei zic şi parlamentarii PNL Cornel Popa şi Lucia Varga. Mai rămâne de văzut dacă şi ceilalţi vor vedea lucrurile la fel sau vor vota contra intereselor comunităţii pe care o reprezintă...
MODIFICĂRI ŞI LA LICEU
Şcoala se termină după 9 clase!
Noua Lege a educaţiei aduce modificări importante şi în sistemul preuniversitar. De pildă, clasa a IX-a trece de la liceu la gimnaziu, fiind şi ultima clasă obligatorie pentru liceeni.
De asemenea, directorii şcolilor nu vor avea voie să facă parte dintr-un partid politic, lucru care - crede liderul sindicaliştilor bihoreni din învăţământul preuniversitar, Ioan Ţenţ - nu va depolitiza şcolile, ci doar îi va face pe directori să-şi ţină simpatiile politice ascunse.
Foarte important e însă faptul că profesorii care vor preda vor fi aleşi de directorul şcolii, pentru că se renunţă la examenul de titularizare. "Garantează cineva că la şcolile de la sate, de exemplu, directorul va alege profesorul bun şi pregătit, însă din alt sat, în locul unuia de nota 5, dar din satul său? Nu cred...", avertizează senatorul Ioan Mang.