Legea penală mai favorabilă se va aplica global

Am arătat anterior că, în urma deciziei Curţii Constituţionale din 6 mai 2014, coexistau două decizii contradictorii, ambele obligatorii pentru instanţele de judecată, cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 14 aprilie, prin care se stabilise că pot fi aplicate în acelaşi proces prevederile ambelor coduri penale, şi cea a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.

Situaţia pare să se clarifice, în sensul arătat de Curtea Constituţională, respectiv prin aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

În primul rând, Curtea Constituţională a arătat în motivarea deciziei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate că interpretarea potrivit căreia legea penală mai favorabilă presupune aplicarea instituţiilor autonome mai favorabile, este de natură să înfrângă exigenţele constituţionale, deoarece, în caz contrar s-ar rupe legătura organică dintre instituţiile de drept penal aparţinând fiecărei legi succesive, cu consecinţa directă a schimbării conţinutului şi sensului actelor normative adoptate de către legiuitor.

În aceeaşi motivare, Curtea Constituţională arată că Decizia din 14 februarie a Înaltei Curţi de Casaţie urmează să îşi înceteze efectele la data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale deoarece "în interpretarea legii, instanţele judecătoreşti, între care şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, trebuie să respecte cadrul constituţional, iar sancţionarea depăşirii/încălcării acestuia revine în exclusivitate Curţii Constituţionale".

Chiar dacă, aşa cum am mai arătat, ambele decizii au o "forţă egală" şi am fi putut asista la un conflict între Înalta Curte şi Curtea Constituţională, se pare că interpretarea Curţii Constituţionale a fost receptată şi de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care şi-au reconsiderat poziţia.

Mai precis, printr-o nouă decizie din 26 mai 2014, Înalta Curte a stabilit că "nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile".