Plenul Curţii Constituţionale a României a decis, în ședința de marţi, că a treia lege din pachetul de legi ale Justiției, privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, este doar parțial constituțională. Cu alte cuvinte, conține prevederi care încalcă Legea fundamentală. În cazul primelor două - Statutul magistraților și Legea privind organizarea judiciară - judecătorii Curții au decis, de asemenea, că includ prevederi neconstituționale, drept pentru care se întorc în Parlament după ce CCR va publica motivarea deciziilor.
„Cu oarecare satisfacţie vă anunţ că ne-am pronunţat asupra celei de-a treia legi a Justiţiei, respectiv legea 317 privind organizarea CSM. Soluţia este de admitere cu unanimitate a unor texte care vizează diverse puncte din legea de organizare, cinci la număr”, a precizat, marţi, preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
El a subliniat că unul dintre textele declarate neconstituţionale de CCR se referă la alegerea preşedintelui CSM, ca urmare a faptului că textul de lege contrazicea practic prevederi exprese ale Constituţiei.
„Un text (declarat neconstituţional, n.r.) se referă la alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor CSM. Textul actual omitea, practic ocolea textul constituţional care spune că aceştia se numesc în urma alegerii de către plenul CSM. Ori textul pe care noi l-am criticat prevedea că preşedintele Secţiei de judecători este numit practic de drept în funcţia de preşedinte CSM şi vicepreşedintele, tot de drept, din rândul procurorilor. Textul contrazicea prevederile constituţionale”, a declarat Dorneanu.
El a arătat că un alt text declarat neconstituţional, tot cu unanimitate de voturi, viza acea reglementare care prevedea că declaraţiile membrilor CSM privind poliţia politică sunt controlate de Comisia parlamentară de control al SRI.
„Unele dintre texte, care se refereau la numirea procurorilor şi funcţiile de conducere din CSM, au fost respinse ca inadmisibile pentru că nu au fost motivate, s-a spus doar că sunt neconstituţionale. S-a respins cu majoriate de voturi critica cu privire la constituirea Comisiei (Comisia pentru legile Justiţiei, n.r.), cu privire la bicameralism şi alte texte care vizau motive extrinseci”, a mai spus Dorneanu.
În ziua în care se așteaptă verdictul Curții Constituționale pe a treia lege a Justiției, CCR a publicat motivarea deciziei luate în 23 ianuarie, referitoare la prima lege din pachet, cea privind organizarea judiciară.
Unul dintre punctele reclamate la CCR privea înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Majoritatea judecătorilor Curții au constatat că înființarea unei secții speciale care să-i ancheteze doar pe magistrați nu contravine Legii fundamentale, fiind „expresia voinței legiuitorului”. În motivare apare și o paralelă cu Pachetul militar, care se ocupă doar de infracțiunile comise de cei din armată.
Un alt punct reclamat se referea la posibilitatea încadrării unor persoane, foşti judecători care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătoreşti. CCR a decis că prevederea este neconstituţională, deoarece „redactarea hotărârii judecătoreşti, actul final şi de dispoziţie al instanţei prin care se soluţionează cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre părţi, este rezultatul activităţii de deliberare, desfăşurată în secret, la care participă doar judecătorii care au calitatea de membri ai completului în faţa căruia a avut loc dezbaterea”.