Zonă cu potenţial turistic uriaş, Padişul este doldora de gunoaie. Cum nicio firmă de salubritate nu urcă în inima Munţilor Apuseni pentru a strânge deşeurile, turiştii şi angajaţii pensiunilor le aruncă pe unde pot.
Râuri, avene şi orice adâncitură mai mare sunt locurile preferate de cei care vor să se descotorosească de PET-uri, doze de aluminiu, haine vechi ori chiar oi moarte. Ca şi cum, aruncate spre adâncuri, gunoaiele ar trebui pur şi simplu să se contopească cu natura...
Puşi pe muncă
Sâmbătă, câteva zeci de voluntari bihoreni au urcat în munţi special pentru a aduna gunoaiele lăsate de alţii, în cadrul proiectului "Let’s do it, Romania", şi au avut de muncă. Cei mai mulţi dintre ei, 40 la număr, au fost angajaţi ai firmei Faist Mekatronic din Oradea, care au decis să se implice în proiectul care an de an curăţă România de cantităţi uriaşe de gunoaie. "Am aflat că aici sunt probleme serioase şi de aceea am decis să venim", a explicat George Gaşca, reprezentant al companiei.
Pentru angajaţii Faist, companie specializată în producţia de piese turnate din aluminiu, a fost primul an în care au participat organizat la Ziua Curăţeniei Naţionale. Faist Mekatronic a asigurat transportul voluntarilor în Padiş, le-a dat saci şi mănuşi şi a adus şi o firmă specializată ca să coboare din munţi sacii umpluţi cu gunoaie.
Cu "vicii" în faţă
Voluntarilor de la Faist li s-au alăturat localnici din comunele Bunteşti, Budureasa şi Lunca, dar şi jandarmi şi rangeri din Parcul Natural Apuseni. Sătenii din cele trei comune n-au venit la acţiune din pură conştiinciozitate: fiecare din aceste primării au fost amendate în urmă cu o lună de comisarii de mediu pentru că au îngropat, pur şi simplu, gunoaiele în pământ, în zone din Padiş de maximă protecţie, unde nicio intervenţie asupra naturii nu este permisă. La acea vreme, situaţia a fost descrisă de comisarul general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Szep Robert, ca fiind o "catastrofă ecologică".
Sâmbătă, Szep a revenit în Padiş, alături de colegii cu care a făcut controlul precedent, şi a urmărit îndeaproape acţiunea voluntarilor. Nu de-alta, dar toate cele trei primării au termen până pe 27 octombrie să readucă terenurile la stadiul iniţial, adică să cureţe gunoaiele şi să refacă dolinele distruse.
Totuşi, coincidenţă sau nu, toate cele trei comune au fost reprezentate sâmbătă, la muncă, doar de viceprimari. BIHOREANUL i-a întrebat pe fiecare unde se află primarii comunelor. Convenabil, toţi au avut sâmbătă altă treabă importantă de la care n-au putut lipsi, sau erau plecaţi din localitate.
"Gunoaie peste tot"
În circa trei ore de muncă, voluntarii au adunat sute de saci plini cu gunoaie. Numai din pădurea de pe Şesul Padiş, de lângă Platoul Vărăşoaia, o zonă care de altfel a fost greu de curăţat pentru că este în pantă abruptă, voluntarii au adunat peste 80 de saci! De asemenea, voluntarii au mai strâns mizeriile aruncate de-a lungul drumului care trece din Padiş spre judeţul Cluj şi din zona cunoscută în zonă ca "Răchita".
"Nu mi-am imaginat că vom găsi atât de multe gunoaie. Este plin peste tot", a spus o tânără care a participat la acţiune. Alţi voluntari au spus că primăriile şi-au meritat pe deplin amenzile primite (Budureasa – 100.000 lei, Bunteşti – 60.000 lei, Lunca – 50.000 lei), pentru simplul motiv că nu întreţin o zonă turistică atât de importantă.
Curăţenia în Padiş este însă departe de a se fi încheiat. Au rămas neatinse mai multe avene, şi ele pline cu deşeuri. Aici însă vor putea coborî doar alpiniştii experimentaţi, întrucât pentru un cetăţean de rând pericolul este prea mare.
Reprezentanţii celor trei primării le-au promis însă comisarilor de mediu că se vor încadra în termen şi că, în săptămâna următoare, vor lucra intens, cu asistaţii sociali. De asemenea, Primăria Budureasa, care este administratorul platoului Padiş, a garantat că în curând va amplasa aici două containere mari pentru colectarea deşeurilor, care vor fi golite periodic de o firmă de salubrizare. Bineînţeles, mai rămâne de văzut şi cât va dura marea curăţenie...