Liber la gaze! Pe tăcute, Guvernul a dat liber la exploatarea gazelor de şist în Bihor

Cutremure, ape contaminate şi terenuri aride. Sunt principalele riscuri pe care militanţii de mediu din întreaga lume le asociază cu exploatarea gazelor de şist.

În timp ce unele state au decis interzicerea acestor exploatări, iar la nivel comunitar european abia acum au început dezbaterile despre controversata metodă de extragere a acestora, fracturarea hidraulică, în România se dă undă verde la foraje. La finele anului trecut, noul Guvern şi-a dat acceptul ca mai multe companii străine să înceapă lucrările, două astfel de acorduri vizând satele bihorene Tulca şi Tria, de unde străinii se laudă că vor începe în acest an să scoată la suprafaţă ascunsa bogăţie...

Filmul realităţii

De câţiva ani, companiile petroliere din întreaga lume poartă un război total cu ecologiştii pe problema exploatării gazelor de şist. Prinse între plăcile de şisturi ori în straturile de cărbune, deci aflate în pământ la adâncimi mai mari decât zăcămintele obişnuite, gazele de şist se deosebesc de acestea doar prin locul în care se găsesc. Exploatarea gazelor de şist a început în SUA, ţară care acum îşi asigură 16% din necesarul de consum cu aceste resurse.

Tehnologia folosită pentru exploatare este fracturarea hidraulică, adică pomparea în adâncimile pământului a milioane de litri de apă amestecată cu substanţe chimice menite să dizolve rocile şi să elibereze gazul. Ce fel de substanţe chimice se folosesc nu se ştie exact, fiind invocat secretul tehnologic. Cert este că fracturarea hidraulică e criticată pentru multe nenorociri. În 2010, americanul Josh Fox a tras cel mai puternic semnal de alarmă, arătând în documentarul "Gasland" ("Tărâmul gazelor") că exploatările gazelor de şist au dus la deşertificarea solului şi contaminarea pânzei freatice cu gaz şi cu tot felul de poluanţi, astfel că la robinetele localnicilor din preajma exploatărilor apa pur şi simplu lua foc. Filmul a şocat opinia publică şi a determinat Agenţia Naţională de Mediu a SUA să recunoască, în 2011, că fracturarea hidraulică se face vinovată pentru poluarea apei freatice, în ciuda faptului că marii petrolieri negau vehement acest lucru.

Bihorul, stors de gaze

Anul trecut, se afla că şi România are o bogată rezervă de gaze de şist, pe care companiile petroliere străine îşi puseseră deja ochii. În timp ce autorităţile tăceau mâlc, ecologiştii dezvăluiau care sunt perimetrele vizate. Iar patru se află în Bihor, în Băile Felix, Voivozi, Tria (comuna Derna) şi Tulca.

BIHOREANUL a arătat, în martie 2012, cum pentru toate aceste perimetre fuseseră încheiate acorduri de exploatare-dezvoltare-explorare între Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) şi companii străine. La Voivozi, acordul l-a obţinut Mol Ungaria împreună cu Expert Petroleum, o firmă înregistrată la Mediaş şi deţinută integral de un off-shore înregistrat în Iordania, în spatele căruia s-ar afla un fost ofiţer KGB. Pe perimetrele Băile Felix şi Tria a pus mâna compania canadiană East West Petroleum Corp., în timp ce acordul pentru Tulca a fost obţinut de Clara Petroleum Ltd, o firmă britanică.

Ca să fie puse în aplicare, acordurile mai aveau nevoie doar de o aprobare care se dă prin Hotărâre de Guvern. Iar actul a fost emis luna trecută, pe tăcute, pentru două din cele patru perimetre: Tria şi Tulca. Astfel, East West Petroleum şi Clara Petroleum pot începe să exploateze orice tip de resursă petrolieră, inclusiv gaze de şist în cele două perimetre. În ce condiţii, rămâne un secret, căci anexele celor două HG-uri sunt clasificate!

"Un program amplu"

Publicarea HG-urilor în Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost primită cu bucurie de canadieni, care au anunţat pe site-ul propriu că au de gând să treacă rapid la treabă. "East West Petroleum Corp. e bucuroasă să anunţe că a primit aprobarea finală din partea Guvernului României pentru a începe operaţiunile pe concesiunea de 1.000 de kilometri pătraţi EX-2 Tria în vestul României", precizează canadienii. Compania va desfăşura "un program amplu, de doi ani, care include achiziţia de date seismice 3D pe 120 de kilometri pătraţi şi de date seismice 2D pe 200 de kilometri, plus forarea a trei sonde".

La solicitarea BIHOREANULUI, Greg Renwick (foto), director executiv al companiei, a precizat că "achiziţia de date seismice" înseamnă identificarea prin unde sonore a celor mai bune locaţii pentru amplasarea sondelor. "Această tehnică e folosită în întreaga lume şi a mai fost folosită şi în Tria. Populaţia nu va fi afectată", a precizat Renwick. Tehnica a fost utilizată în satul bihorean pentru explorarea potenţialului zonei, pe care canadienii au făcut-o de îndată ce au semnat acordul cu ANRM, ceea ce înseamnă că deja ştiu ce bogăţii ascunde pământul în zonă şi sunt nerăbdători să le şi scoată la suprafaţă, anunţând că vor începe lucrările încă din primul trimestru din 2013.

Străini de toate felurile

Când vine vorba de gazele de şist şi de fracturarea hidraulică, Renwick invocă renumele şi interesele companiei, şi nu oferă detalii despre operaţiunile ce vor urma. "Programul nostru nu conţine evaluarea potenţialului de gaze de şist şi nici nu plănuim să folosim tehnici de fracturare pentru a creşte producţia de petrol sau gaz din zonă", a declarat directorul.

Compania pe care o reprezintă, East West Petroleum Corp, mai deţine însă doar o parte din drepturile de exploatare de la Tria. De fapt, anul trecut, canadienii şi-au vândut 85% din acordurile din România către compania petrolieră sârbă NIS, controlată de gigantul rus Gazprom. Altfel spus, la Tria vor ateriza mai mulţi ruşi ori sârbi decât canadieni, care vor decide ce şi cum exploatează. Şi e greu de crezut că vor lăsa rezervele de gaze de şist neatinse...

Reprezentanţii de la Clara Petroleum Ltd, cei care au dreptul de exploatare în Tulca, sat din preajma Salontei, sunt şi mai greu de abordat decât canadienii. Compania nu deţine un site, iar potrivit presei centrale este înregistrată din 2010 în Marea Britanie şi are un singur angajat. O firmă dubioasă, care pare să camufleze o altă companie!

Teoretic, însă, lucrurile n-ar trebui să rămână mult timp ascunse, pentru că, înainte să înceapă lucrările, ambele companii trebuie să obţină acordul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, act ce se eliberează în urma unui memoriu public detaliat cu toate acţiunile ce urmează să fie făcute, a unui studiu de impact asupra mediului şi a unor dezbateri publice.

Primari cu probleme

În Bihor, nicio autoritate publică nu ştie deocamdată nimic despre companiile străine şi planurile lor. În timp ce la APM străinii încă n-au ajuns, prefectul judeţului, Claudiu Pop, spune că nu are nicio informaţie în plus faţă de cele existente în hotărârile de Guvern.

Nici primarii din Tulca ori Derna nu ştiu, evident, ceva concret. "Dacă ar fi după mine, nu aş da acordul niciodată. Dar necazul e că pe noi nu ne întreabă nimeni", zice primarul din Derna, Victor Filip (foto). Edilul din Tulca, Ioan Bulzan, se împotriveşte şi el acestor exploatări, dar nu ştie ce ar putea face în mod concret. "Nu ştiu ce le voi spune oamenilor, pentru că le-am promis că atât cât sunt eu primar nu face nimeni exploatări aici", zice primarul, supărat.

Însă, aşa cum şi-au dat seama ambii aleşi, deciziile le iau cei mari. Cei mici doar le suportă consecinţele.

"BĂSISTUL" PONTA
Guvernanţii, între pro şi contra

Posibilitatea exploatărilor gazelor de şist i-a făcut pe românii din mai multe localităţi să protesteze împotriva posibilelor consecinţe de mediu. Cea mai amplă manifestare a avut loc în primăvara trecută la Bârlad, unde peste 5.000 de oameni, în frunte cu primarul, au cerut în stradă blocarea exploatărilor gazelor de şist de către compania americană Chevron. În timp ce premierul de la acea vreme, Mihai Răzvan Ungureanu, susţinea că exploatarea gazelor de şist e soluţia României pentru independenţa faţă de gazele ruseşti, oamenii au cerut vehement să plece americanii. O lună mai târziu, Chevron anunţa că sistează temporar activităţile în România.

În mai 2012, noul premier Victor Ponta a instituit un moratoriu privind exploatarea gazelor de şist, pentru ca specialiştii să clarifice dacă exploatarea e sau nu riscantă. Şi se pare că s-au lămurit, pentru că programul de guvernare al USL enumeră ca prioritate în sectorul energetic demararea acţiunilor de explorare a zăcămintelor de gaze de şist. În primele zile din acest an, Victor Ponta a spus că "ideea gazelor de şist trebuie tratată serios pozitiv", ceea ce a stârnit noi proteste.

Concomitent, Comisia Europeană a început consultările publice pe tema combustibililor fosili neconvenţionali, cum sunt şi gazele de şist. Materialele informative se regăsesc pe site-ul Comisiei, propunerile cetăţenilor putând fi trimise până la data de 23 martie.